Bruna, pe meleagurile Maramureşului istoric

De curând s-au împlinit 20 de ani de când a fost înfiinţată Asociaţia Crescătorilor de Brună de Maramureş Schwyz. Potrivit preşedintelui ei, Dorel Codrea, întreaga activitate şi proiectele ambiţioase ale asociaţiei au fost posibile datorită unei „mâini“ de crescători şi specialişti din zona Maramureşului istoric. Erau 67 la număr, însă dintre cei mai buni, după cum ne-a mărturisit. Specificul zonei de deal şi munte impunea o unire a eforturilor crescătorilor în vederea protejării şi promovării intereselor lor, însă nimeni nu a prevăzut cât de puternică avea să devină în timp o această organizaţie.

Proiecte de amploare

- Începând cu anul 1995, Asociaţia Crescătorilor de Bruna de Maramureş a cooperat la numeroase proiecte care vin în sprijinul crescătorilor. Cel mai însemnat este Proiectul Româno – German pentru ameliorarea taurinelor în România, derulat în perioada 1997-2004 prin AGCTR. În cazul acestui proiect asociaţia a fost unul dintre primele trei centre-pilot din ţară.

- În perioada 2004-2005 asociaţia a fost implicată într-un proiect pentru implementarea de tehnologii moderne în vederea îmbunătăţirii performanţelor de lapte şi carne, a indicilor calitativi ai laptelui, prin măsuri de optimizare a activităţii în ferme, furajării, a condiţiilor de întreţinere şi ameliorării animalelor.

- Odată cu constituirea Consiliului Laptelui şi Consiliului Cărnii de Bovine, asociaţia a devenit membru în cele două structuri. Şi-a adus contribuţia prin elaborarea unor proiecte care vizau dezvoltarea de perspectivă a sectorului de creştere a taurinelor şi, în primul rând, de susţinere a unor măsuri care să vină în sprijinul crescătorilor.

- Începând cu anul 2002, Asociaţia Crescătorilor de Brună, ca secţie coordonatoare în cadrul AGCTR, a devenit membru cu drepturi depline al Federaţiei Europene pentru rasa Brună.

Trei sunt obiectivele

− Asociaţia Crescătorilor de Brună de Maramureş se numără printre singurele organizaţii care mai pledează pentru creşterea performanţelor productive ale aceastei rase. Care sunt realizările şi perspectivele asociaţiei?

− Obiectivele principale ale asociaţiei derivă din problemele crescătorilor privind sporirea numărului de animale din gospodărie şi creşterea potenţialului genetic al acestora. Avem ca scop asigurarea corespunzătoare a valorificării animalelor şi a produselor animaliere, dar şi aprovizionarea cu furaje concentrate şi consultanţa tehnică.

− Cum v-aţi implicat concret în sprijinirea membrilor asociaţiei?

− Începând cu anul 1997, toţi operatorii însămânţători din judeţul Maramureş, odată cu privatizarea manoperei, au devenit angajaţi cu carte de muncă ai asociaţiei noastre. Astfel, am contribuit direct şi continuăm să o facem, chiar dacă la alt nivel, la înmulţirea prin însămânţări artificiale a numărului de taurine. Dacă la început majoritatea absolută era constituită din crescători care aveau în gospodărie 1-2 vaci, acum putem consemna că în rândurile noastre avem membri cu 3, 5, 10 şi chiar 50 de capete.

În ceea ce priveşte creşterea potenţialului productiv, acest lucru a fost posibil folosind însămânţările artificiale precum o pârghie de ameliorare genetică. Materialul seminal de la tauri cu valoare ridicată de ameliorare din ţară şi din străinătate a fost primit gratuit prin intermediul asociaţiei.

În judeţul Maramureş se cresc unele dintre cele mai performante exemplare de rasă Brună, an de an aici nominalizându-se cele mai multe mame de taur din ţară la această rasă, inclusiv majoritatea recordistelor la producţia de lapte. Media producţiei de lapte la vacile membrilor asociaţi este cu câteva sute de kg superioară mediei pe ţară la rasa Brună, ceea ce creează premisele continuării susţinute a ameliorării, care trebuie să fie abordată ca un proces continuu.

Prospectarea pieţei

Valorificarea este poate cea mai gravă problemă a crescătorilor. Cum stau lucrurile în cadrul asociaţiei?

− Încă de la început, crescătorii au apelat la noi pentru a-i ajuta să-şi valorifice animalele. Am reuşit să livrăm prin intermediul unor firme, inclusiv la export, peste 500 capete tineret taurin mascul, la preţuri cu circa 30-40% mai mari decât pe piaţa liberă. În fiecare an am ajutat crescătorii să-şi vândă între 50 –100 capete de vaci, juninci, tineret femel şi mascul la preţuri stimulative. Astfel au certitudinea unei pieţe mai sigure, iar cumpărătorii că achiziţionează animale cu valoare zootehnică certificată.

− Preţul laptelui este incriminant. Aţi reuşit să negociaţi tranzacţii cât de cât echitabile cu procesatorii?

− În anul 1997 am demarat cooperări cu diverse firme în vederea obţinerii unui preţ mai bun la lapte. Din anul 2002 avem o microfabrică de procesare a laptelui, care aparţine asociaţiei noastre. Se pare că este prima de acest fel din ţară, care aparţine crescătorilor. În fiecare zi s-a preluat lapte de la câteva sute de crescători asociaţi, din 4 localităţi. Astfel se realizează preluarea ritmică a cantităţilor de lapte disponibile, siguranţa plăţii laptelui livrat, dar şi un preţ stimulativ.

De asemenea, aprovizionarea cu subproduse (zer etc.) este gratuită, iar achiziţionarea furajelor şi a altor produse necesare gospodăriei este mult mai avantajoasă. În anii din urmă am reuşit să aducem până la poarta gospodarilor din multe localităţi peste 3,5 milioane kg de furaje combinate, tărâţe, premixuri, înlocuitor de lapte pentru viţei etc. Este o realizare importantă dacă ţinem seama că zonele montane au resurse limitate în acest sens.

Beneficiile, aproape de realitate

Concluzia este una îmbucurătoare. O asociaţie puternică poate schimba în bine soarta zootehniei româneşti. Aceasta poate contribui la elaborarea şi punerea în practică a unor măsuri de sprijin din partea statului şi creează premisele preluării unor competenţe în plan profesional din responsabilitatea instituţiilor de stat. Prin intermediul ei, crescătorii sunt ajutaţi în mod concret să-şi rezolve problemele curente. Un alt avantaj este acela al creşterii veniturile crescătorilor, dar şi al îmbunătăţirii ofertelor de produse de pe piaţă.

Laura DOBRE ZMARANDA
LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2011

copyright lumeasatului.ro