Noile livezi superintensive (III)
Pregătiri pentru înfiinţarea plantaţiei
Înfiinţarea de livezi superintensive în ferme particulare pretinde pregătiri deosebit de minuţioase şi temeinice. Pentru că investiţiile în astfel de plantaţii pot fi de ordinul a sute de mii de euro nu ne putem permite să nu respectăm unele aspecte ce ţin de densitatea pomilor, irigaţii, mijloace de susţinere, utilaje, tehnologie şi o valorificare superioară a producţiei astfel încât, în funcţie de specie, să putem amortiza investiţia în 4-8 ani. Putem să afirmăm cu curaj că livezile superintensive sunt o adevărată fabrică de făcut bani, dar ele cer şi sacrificii din partea celor care se hotărăsc să le înfiinţeze şi care, indiferent de mărimea fermei, sunt nevoiţi să-şi schimbe stilul de viaţă. Ce pom cerem pepinierei? Doresc să detaliez puţin acest aspect, deoarece el reprezintă prima condiţie pentru reuşita plantaţiei.
Tipul de pom folosit pentru specia măr este cel de tip Knipp, cu trunchiul înnoit. Acesta reprezintă o îmbinare a avantajelor pomilor de un an şi a celor de doi ani. Trunchiul este de doi ani, iar treimea superioară a lui de un an şi se realizează în pepinieră în anul al doilea. Pe ax avem coroana foarte bine dezvoltată, formată din 4-6 lăstari anticipaţi purtători de muguri de rod din primul an după plantare. La aceşti pomi rădăcina este în vârstă de trei ani, raportul de dezvoltare coroană-rădăcină înclinând uşor în favoarea celei din urmă. Acest tip de pom este uşor de plantat, cu un procent de prindere de 100% şi nu necesită niciun fel de tăieri în primul an. Condiţia esenţială este ca el să fie irigat şi fertilizat zilnic, practic hrănit în sistem hidroponic cu 2-8 l apă şi 0,12 grame N zi/pom de la data plantării până în luna octombrie.
Pentru cireş, prun, cais şi piersic cel mai folosit pom este cel de tip Branched. Este un pom de un an cu ramuri anticipate, a cărui coroană se formează tot în pepinieră prin păstrarea lăstarilor ce se formează la peste 40 cm. Când pomul este realizat, partea de portaltoi a trunchiului şi sistemul radicular au vârsta de 3 ani, iar cea „nobilă“, de deasupra locului de altoire, este de un an. Pomii de un an cu coroana bine ramificată, garnisită cu ramuri de ordinul doi şi încărcate cu formaţiuni de rod produc deja în anul plantării. De mai bine de 20 ani s-a trecut la producerea pomilor in vitro, unde se realizează acelaşi tip de pom, dar liber de boli şi dăunători, foarte uniformi ca tulpină. Livrarea lor se face în anul următor altoirii, dar şi în acelaşi an, în ghivece.
Aspecte esenţiale înainte de plantare
Înainte de a prezenta tehnologiile de înfiinţare aplicate la ferma de la Lacu Rezi – Însurăţei, trebuie făcute câteva precizări comune celor cinci specii prezentate până acum, măr ,cais, prun, piersic şi cireş. Alegerea terenului nu este restrictivă, solul fiind doar suportul pomului. Plantarea se poate face în gropi mici de 30/30/30 cm, dar şi la suprafaţa solului, caz în care, după plantare, pomii se muşuroiesc. Terenul se ară la 30 cm, se nivelează, având grijă ca apa să nu băltească. Înainte de plantare are loc pichetatul. O condiţie obligatorie este asigurarea sursei de apă şi de aceea recomand să nu vă aventuraţi dacă nu aveţi asigurată fertirigarea. Nu insistăm asupra lucrărilor de desfundat, scarificat sau asupra aplicării îngrăşămintelor de bază pentru că nu este cazul.
Grija principală trebuie să o constituie alegerea soiurilor, plantarea, dar mai ales tehnologia de după plantare, care diferă complet de cea aplicată în livezile clasice. Aceasta urmăreşte realizarea spaţiului vital pentru fiecare specie, fapt ce va permite mecanizarea totală a lucrărilor solului – de stropit, fertirigat – şi în proporţie sporită a celor care se fac la coroană, precum şi a recoltatului. Plantarea se face numai primăvara deoarece pomii au rădăcini superficiale, cele pe port vegetativ fiind sensibile la ger şi care în condiţiile ţării noastre pot degera. În primul an rădăcinile cresc cel mai mult şi până vine iarna sunt pregătite şi pentru clima noastră.
Dr. ing. Petre Eremia
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 4, 16-28 FEBRUARIE 2010
copyright lumeasatului.ro