Odobeşti, locul divin al vinului

Destinul Odobeştiului de Vrancea este strâns legat de istoria vinului şi a viei. Aici dealurile din împrejurimi parcă sunt atinse de harul divin al rodirii viţei-de-vie. Există acea combinaţie miraculoasă între un sol extrem de propice cultivării viei şi o climă blândă, care permite razelor soarelui să pătrundă în bobul zemos şi rotund al strugurelui şi să-l transforme într-un buchet de arome cu caracteristici unice, care conferă vinului virtute de aliment.

Scurt istoric

Prima atestare documentară a Odobeştiului datează din 17 septembrie 1626, prin care, la vânzarea unor terenuri, este menţionat printre martori şi „socrul popii lui Toader de Odobeşti“. Se pare că satul exista şi în secolul al XVI-lea.  Că îndeletnicirea cultivării viţei-de-vie pe aceste locuri este una dintre cele mai vechi, stau mărturie şi unele cuvinte care provin probabil din fondul dacic: strugure, butuc, curpen. La acestea se adaugă numeroşi termeni din latină şi slavă. Un an negru în istoria viticulturii odobeştene a fost 1883, când filoxera s-a instalat în viile răzeşilor, distrugându-le în proporţie de 95%. Unica soluţie era replantarea cu o viţă americană rezistentă la această boală sau cu viţă indigenă altoită pe portaltoi american. S-au înfiinţat pepiniere ale statului care distribuiau gratuit viţe altoite. Şi fiindcă acestea nu erau suficiente, autorităţile au permis şi crearea unor pepiniere particulare. Una dintre cele mai mari a fost înfiinţată de podgoreanul Manea Băiatu, în 1897, pe o întindere de trei hectare. Acesta a folosit ca portaltoi Poamă galbenă, Plăvană, Păsărească, Coarnă, Tămâioasă, Neagră moale, Neagră vârtoasă, Babană“, adică soiurile obişnuite ale Odobeştilor.

Odobeştiul, astăzi

Astăzi numărul locuitorilor a depăşit 10.000 şi oraşul continuă să se dezvolte pe orizontală, extinzându-se în zona de câmpie, spre Focşani. În 2005 s-a înfiinţat cartierul Mihai Sturza, iniţial cartier al sinistraţilor de la inundaţiile din acel an, acum transformat în cartier rezidenţial. Odobeştiul este compus din două localităţi: localitatea de reşedinţă Odobeşti şi un sat aparţinător – Unirea. Structura populaţiei active şi a populaţiei ocupate la nivelul oraşului Odobeşti se prezintă astfel: populaţia activă – 3.054 şi populaţia ocupată – 2.620. Evoluţia salariaţilor a înregistrat un trend ascendent în anul 2007 (2718), prezentând apoi o scădere bruscă: doar 1.778 în 2008.

Definitorie rămâne viticultura

Profilul economic al teritoriului este cu precădere agricol, cu specific viticol, în prezent viticultura constituind principala sursă de venit şi cu gradul cel mai mare de ocupare a forţei de muncă din zonă. Agricultura nu este ramura principală a oraşului, dar este definitorie, Odobeştiul fiind renumit prin producţiile record de vinuri. Producţia anuală de vin se ridică la circa 120 mii hl. Soiurile cele mai întâlnite sunt Fetească Albă şi Regală, Sauvignon Blanc, Şarba, Aligote, Merlot şi Galbenă de Odobeşti. Acesta din urmă, alături de Băbească şi Frânguşă, este soiul clasic odobeştean.

Principalii operatori

Cei mai importanţi producători de vin sunt SC VINCON SA Focşani (600 vagoane de vin). Acesta este unul dintre cei mai mari procesatori de struguri din ţară, în proprietatea acestuia aflându-se şi faimosul Beci Domnesc, şi SC VINCLUB SRL, o asociaţie a 47 de producători de vin privaţi, cu o suprafaţă cultivată de 120 ha. Nu există o statistică oficială a beneficiilor obţinute din comercializarea vinurilor, dar neoficial mai mult de jumătate din populaţia localităţii este implicată direct sau indirect în această ramură de activitate. Acest lucru se poate observa şi din structura populaţiei: doar o treime locuieşte la bloc, majoritatea la casă, iar fiecare gospodar deţine un lot agricol pe care cultivă viţă-de-vie.  Şi pentru că micile proprietăţi sunt diseminate în sute de parcele, sunt puţin rentabile. Asta şi pentru că procesul tehnologic este foarte scump, iar modul de valorificare lasă de dorit. În fiecare toamnă, micii producători se luptă cu marii procesatori care impun preţul la achiziţionarea strugurilor. Acesta este motivul pentru care, din anul 2006, autorităţile locale au lansat o acţiune de grupare a cultivatorilor în asociaţii, fără rezultate notabile până în prezent.  Alături de viticultură, aici se mai cultivă şi grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Un punct slab al agriculturii odobeştene este şi dotarea insuficientă cu maşini agricole şi tehnologie modernă.

Luminiţa MUŞAT
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 22, 16-30 NOIEMBRIE 2010

copyright lumeasatului.ro