Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Eminenţa Sa Papa

Citesc deunăzi o ştire care m-a răscolit.

Aflu prin urmare că papa, papa Benedict, după un banal accident care, ca orice accident, i-a provocat suferinţă, a trebuit să meargă, firesc, la medic.
Şi..., la doctor, ca la doctor.

Pacienţi numeroşi, urgenţe, fiecare cu nevoile lui.
Ei bine, deşi a avut de aşteptat preţ de câteva ceasuri bune, Papa n-a acceptat să i se facă favoruri.

A stat adică la coadă ca orice pacient.
Pe mine întâmplarea m-a pus pe gânduri.
Mi-am zis: cum va fi fost la noi dacă nu papa, ci un dregător oarecare ar fi trecut prin aceeaşi încercare?
Fiindcă, gândiţi-vă bine!

Câţi şefi de stat, miniştri, parlamentari ori pur şi simplu oameni cu bani şi-ar fi căutat alinarea suferinţelor mai mari ori mai mici la medicii din ţară?
Dară-mi-te să mai şi aştepte frumuşel la rând, laolaltă cu prostimea.
Atitudinea Papei se constituie într-un fel de răspuns la întrebarea perpetuă: de ce la ei e cum e, iar la noi altminteri?

Civilizaţia, dincolo de comportament

Fiindcă dacă legea e una pentru toţi, atunci asta se întâmplă cu adevărat acolo unde civilizaţia e la ea acasă.

Atitudini simple, un comportament normal, la urma urmei, demonstrează că educaţia reprezintă, vrem ori nu, temelia necesarului economic şi social deopotrivă.

Privesc ca şi dumneavoastră televizorul, citesc presa şi, înfiorat, înţeleg că românii bat un drum care duce niciunde.

Şi asta în condiţiile în care cei mai mulţi dintre noi au şi înţeleg acest crud adevăr.

Marea masă a nemulţumiţilor

Fiindcă iată, un sondaj Gallup consemnează, cu argumentul celor intervievaţi, că peste trei sferturi dintre români sunt nemulţumiţi de felul în care este gospodărită ţara.

Concret, întrebaţi cum consideră că merg treburile României, 85% dintre chestionaţi au spus că sunt nemulţumiţi.

Mai apoi, 60% dintre români, conform aceluiaşi sondaj, spun că economia merge prost, iar perspectivele sunt şi mai sumbre.

În corelare directă cu cele dinainte, 57% dintre cei întrebaţi au susţinut că nivelul de trai al românilor e în perpetuă cădere, fără orizont, fără speranţă.
În pofida răspunsurilor general negative, în ce mă priveşte opinia celor 1.108 români chestionaţi nu m-a surprins.

În fapt, căderea liberă cunoscută de România a început aproape concomitent cu implementarea originalei democraţii dâmboviţene.
Spiritul de turmă, de clan, dorinţa de înavuţire prin furt, dispreţul faţă de cinste şi justiţie, faţă de nevoile celor mulţi au îngenuncheat degrabă speranţele optimiştilor, prefăcând ţara într-o feudă cârmuită pe mai toate palierele ei de analfabetism, cinism şi incultură.

Privirea îndreptată către Europa s-a dovedit mai degrabă voinţa Occidentului decât voinţa vlădicilor de ocazie.
Şi, uite aşa, „grânarul Europei“ de odinioară, micul Paris din legendă au devenit feude economice care au vândut pe nimic şi
s-au îndatorat iobăgeşte.

Importăm tot ori aproape tot ce mâncăm, cheltuim bani luaţi cu camătă şi sperăm, visăm să trăim ca ei.
Argumentul?
Suntem europeni!

Asta am vrea doar la drepturi!
Şi totuşi, ceva se schimbă!
Mai întâi trezirea românilor „din somnul cel de moarte“.
Mai apoi...

Lehamitea de politic.
Se doreşte, vădit, chiar un preşedinte neutru.
Taurul trebuie luat odată şi odată de coarne.
Fiindcă, n-am nicio îndoială, ştiţi: impostura e ca untdelemnul. Iese la vedere.
Şi oricât de „deştepţi“ s-ar crede băieţii ăştia, judecata celor mulţi este neiertătoare.

Dar vă aduceţi aminte vorba poetului:
„Să nu dea Dumnezeu cel Sfânt.“
Mi-e dor, mi-e tare dor de clasici.

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.17, 1-15 SEPTEMBRIE 2009

Vizualizari: 604



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI