Drumul Prunului şi Pălinca lui Zetea

Drumul Prunului este un program turistic transfrontalier, finanţat prin fonduri europene. El este gestionat de către vecinii noştri unguri, fiind operativ şi în zona graniţei de vest a României. Spre deosebire de Drumul Vinului din România, programul este extrem de operativ şi benefic pentru organizatori. Şi, ceea ce este mai important, locaţia oferă desfătare unor turişti adevăraţi.

La extremitatea nord-vestică a Ardealului se află celebra comună Medieşu Aurit, localitate ale cărei rădăcini au fost înfipte aici încă de pe vremea marelui Burebista. Într-un anume colţ al satului sălăşluieşte din vremuri imemoriale grădina cu prunii cei bătrâni ai familiei Zetea, din care se obţine faimoasa pălincă numită Zetea de Transilvania. Ea este apanajul bărbaţilor puternici, singurii în măsură să se înfrupte din ceea ce se spune a fi licoarea zeilor.

Secretul fabricaţie este moştenit, cum s-ar spune, din tată în fiu şi, oricât a dorit concurenţa, inclusiv cea de dincolo de graniţa de vest, n-a reuşit să-l desluşească. Poate şi pentru faptul că prunii cei bătrâni reprezintă o colecţie, ale căror fructe brumării par a fi un fel de unicat.

În zona Sătmarului, Sălajului, Bihorului şi Maramureşului, fiecare pălincar îşi prezintă marfa ca fiind un brand de talie europeană. Dar, până acum, doar pălinca lui Zetea pare a avea această recunoaştere, cea mai înaltă distincţie internaţională fiind medalia de argint obţinută la Concursul Mondial de la Bruxelles. O a doua vine chiar din partea concurenţilor unguri, care-i fac o promovare de invidiat.
Un altfel de turism

Dacă românii au Drumul Vinului, ungurii şi-au croit un Drum al Prunului, integrat într-un circuit european care îşi are capătul de pod la Casa Zetea din Medieşul Aurit. Săptămână de săptămână sosesc aici turişti aduşi de agenţiile din ţara vecină, nu atât pentru a sorbi picăturile incandescente ale unei băuturi fără pereche, cât pentru a vedea cu ochii lor magia obţinerii unei băuturi de culoarea cristalului.

Pălinca lui Zetea fiind o raritate, are un succes de piaţă mai ales în lanţurile restaurantelor şi hotelurilor de lux din România, frecventate de o categorie de consumatori având o civilizaţie bahică aparte.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu