Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

De vorbă cu autorităţile trei întrebări, trei răspunsuri

Într-o recentă discuţie, ministrul agriculturii, prof. univ. dr. V. Tabără, a răspuns la trei întrebări adresate de redactorii revistei. Iată-le:

– De mai mulţi ani, în România nu sunt luate în cultură mai bine de trei milioane de hectare. Există acest subiect în preocupările ministerului, ale ministrului agriculturii?

– Fără îndoială, este unul dintre subiectele principale pe care le-am luat în calcul, alături de altele cel puţin la fel de importante, numai că nu putem în mod direct şi agresiv să impunem proprietarilor cultivarea acestor suprafeţe. Ceea ce putem face în prezent este să obligăm, în temeiul actelor normative existente deja, să-şi menţină terenurile curate, igienizate, eliberate de vegetaţia nevaloroasă, care, de regulă, constituie şi sursă de infestare cu buruieni, boli şi dăunători a suprafeţelor cultivate. Este o obligaţie care revine tuturor deţinătorilor de terenuri.

Indirect, putem acţiona prin alt gen de pârghii pe care le avem la îndemână: să susţinem asocierea producătorilor, inclusiv prin acordarea unor facilităţi financiare şi să stimulăm arendarea suprafeţelor agricole. Sunt deja solicitări în acest sens, inclusiv din partea unor străini. Precizez, este vorba de arendare, nu de vânzare-cumpărare. Mi-am dat deja acordul pentru modificarea legii arendării care prevede printre altele posibilitatea arendării pe termen lung, chiar, până la 49 de ani.

După modelul german, dacă vreţi. Apoi dreptul de preemţiune al arendaşilor şi obligaţia de a nu vinde ferma pe bucăţi. Mai există o prevedere în contractul de arendă privind profesionalizarea celui care preia terenul în exploataţie. Revenind la întrebare, vreau să amintesc faptul că pentru cei care vor refuza aplicarea măsurilor privind bunele practici agricole, sunt propuse sancţiuni – amenzi de circa 400 de lei – care vor fi aplicate de reprezentanţii Ministerului Agriculturii, finanţele, ultima hotărâre va fi luată însă de primarul localităţii. Sumele respective vor intra în bugetul local.

Mă întrebaţi mai înainte cum vor stimula cultivarea celor trei milioane de hectare?! Primul pas, în afară de măsurile amintite, vizează protejarea producătorilor, iar acest lucru se poate realiza printr-o oarecare libertate a pieţei. Procesatorii, care din păcate au rămas într-o zonă speculativă şi pe producţia vegetală şi pe cea zootehnică, trebuie să-şi revizuiască modul de a lucra cu producătorii de materie primă. Cele mai mari costuri pe lanţul materie primă-consumator apar în zona de procesare, apoi în cea de comercializare.

– Ce strategie va implementa ministerul agriculturii pentru ca pe piaţa românească să predomine produsele agroalimentare autohtone?

− Primordial pentru noi este să vindem produse româneşti în afara graniţelor. Ţinta noastră este să producem atât încât să ne permitem să exportăm, pentru că implicit atunci va fi şi momentul în care vom acoperi piaţa internă. Şi sunt convins că dacă piaţa cerealelor şi a plantelor tehnice şi oleaginoase va evolua după modul cum s-au desfăşurat lucrurile în anul 2010 noi nu vom avea suficiente terenuri pentru cultivarea lor. Suntem însă într-o etapă de neconştientizare profundă a lucrurilor, chiar dacă avem o piaţă bună a grâului şi avem confirmarea că şi în anii următorii vom înregistra un trend ascendent.

− Există o serie de suspiciuni cu privire la materia primă folosită pentru prepararea produselor tradiţionale. Sunt voci care susţin că practic doar reţeta este tradiţională, materia primă fiind din importuri. Cum comentaţi acest aspect?

− Acest subiect l-am adus şi eu în discuţie şi revin spunând că nu este normal ce se întâmplă pe piaţa produselor tradiţionale. Eu am lansat un avertisment faţă de aceste practici, cu referire în special asupra unei realităţi din ţară, fără a face însă vreo nominalizare. În prezent se află la guvern o hotărâre privind micile unităţi de sacrificare, punctele de sacrificare care au fost desfiinţate în 2005. Aceste unităţi au strânsă legătură cu produsele tradiţionale locale.

Pentru prepararea unui produs tradiţional, producătorul trebuie să aibă la dispoziţie întreaga reţea. Problema pe care o ridică unele ţări europene este ca reţeta produsului tradiţional să aibă o vechime de cel puţin 50 de ani. De aceea este important ca producătorii autohtoni să aibă o documentaţie temeinică a produselor pe care le prepară. În opinia mea, România are foarte puţine produse tradiţionale omologate pe piaţa internaţională. Trebuie să avem în vedere şi organizarea pieţei pentru aceste produse.

Ion Banu
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 2, 16-31 IANUARIE 2011

Vizualizari: 797



֩ Comentarii

 
֠ 1.     Fassel -- (18-January-2011 )
Si ce spune d-nul Ministru despre faptul ca in Romania nu s-au eliberat nici acum titlurile de propritate, fara de care nu se poate nici macar arenda teren agricol?

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI