Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

De la agricultura ecologică se aşteaptă mult, dar...

Surprinzător în acest domeniu este faptul că el îşi găseşte tot mai mulţi adepţi printre producătorii români, deşi un sprijin financiar care să le fie adresat lor în mod direct nu există.

Acesta este şi motivul pentru care am convingerea că, pe lângă cei înscrişi oficial ca producători în regim ecologic, sunt mulţi aceia care nu vor, nu ştiu sau nu pot să facă acest lucru, continuând să-şi vândă drept convenţionale produse care nu au văzut nici urmă de substanţă de sinteză. Aşa cum spuneam, acest lucru se întâmplă pentru că, de fapt, producătorul român nu se bucură nici de sprijinul, nici de aprecierea produselor sale de către consumatori, fapt care i-ar permite, ca şi confraţilor din UE, să le valorifice la un preţ mult mai bun decât cel al produselor convenţionale.

Culturile ecologice urmează un trend ascendent

Dacă analizăm situaţia agriculturii ecologice la nivel naţional putem vedea că trendul este unul ascendent, cel puţin în ceea ce priveşte suprafeţele cultivate care au atins în 2008 aproape 220 mii de hectare faţă de 17 mii de hectare cultivate în sistem ecologic în urmă cu nouă ani.

Pentru următoarea perioadă însă obiectivele pe care cei din cadrul Ministerului Agriculturii şi le-au fixat sunt şi mai ambiţioase. Astfel, se doreşte ca în 2013 suprafaţa ocupată de culturi ecologice să atingă 754.000 ha, ceea ce ar însemna un procent de 5,08 % din suprafaţa agricolă a României. În aceste condiţii este de aşteptat ca şi consumul să crească de la 1%, cât reprezintă acum, la circa 10% din consumul total de produse agroalimentare. De altfel, consumul în celelalte ţări europene este cu mult deasupra noastră, media fiind undeva între 6 şi 10%.

Dominantă este flora spontană

În ceea ce priveşte ponderea speciilor cultivate, putem vedea că o cifră importantă este reprezentată de colectarea plantelor din flora spontană. Suprafeţe mai mici, dar în creştere ocupă legumele şi fructele. Au crescut în timp şi suprafeţele ocupate de păşuni şi plante furajere, în condiţiile în care şi animalele crescute în regim  ecologic s-au înmulţit. Astfel, dacă în urmă cu nouă ani vorbeam de 2.100 de vaci de lapte, de 1.700 de oi şi capre şi de nicio găină ouătoare, în 2008 au fost înregistrate peste 6.500 de vaci de lapte, 7.900 de oi şi 5.300 de găini.

Susţinerea este scăzută

În România acest sector este susţinut oarecum indirect prin câteva măsuri ale PNDR, care nu sunt însă specifice modului de producţie ecologică. Este vorba de Măsura 121 privind modernizarea exploataţiilor agricole, Măsura 123 cu submăsura de procesare a laptelui şi Măsura 411 cu submăsurile privind culturile verzi şi conservarea păşunilor degradate. De altfel, la negocierile de dinainte de aderarea la UE aceasta din urmă a fost considerată o măsură prioritară, în favoarea căreia s-a renunţat la sprijinul european pentru producţia ecologică.

Ce se aşteaptă de la noua strategie?

La momentul de faţă, Ministerul Agriculturii elaborează o strategie care conţine prevederi precise în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii ecologice. Experţii au în vedere posibilităţile certe ale unei pieţe în creştere şi cu un mare potenţial, atât timp cât cererea continuă să fie mult mai mare decât oferta. În plus, agricultura ecologică ar putea reprezenta un mijloc real de exploatare a suprafeţelor mici pe care le avem, dându-le fermierilor posibilitatea de a-şi valorifica produsele la preţuri cu 20-60% mai mari decât cele clasice. Şi, nu în ultimul rând, agricultura ecologică ar putea constitui o oportunitate de atragere a tinerilor care au o bună pregătire tehnică, dar a căror capacitate de a investi este limitată.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR.19, 1-15 OCTOMBRIE 2009

Vizualizari: 862



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI