Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Dăunătorii legumelor: cum îi stârpim?

Printre dăunătorii care provoacă cele mai însemnate pagube în culturile de legume în această perioadă se numără limaxul de grădină şi buha-verzei. Aceştia pot duce la deprecieri semnificative atât ale calităţii, cât şi cantităţii de legume. Reducerea pagubelor se poate face prin folosirea raţională a tuturor măsurilor agrofitotehnice de control al acestor dăunători.

Limaxul de grădină - Deroceras agrestis L.

Limaxul este o formă noctuidă, sensibilă la uscăciune. Din acest motiv el preferă locurile umede şi răcoroase. Prezenţa în culturile de legume, în special varză, conopidă, salată şi castraveţi, a acestui dăunător este semnalată de mucusul alb-lăptos pe care îl lasă în urmă.

Biologie-ecologie. Limaxul de grădină iernează sub formă de ou, din care primăvara devreme apar larvele. O femelă depune în medie 400-600 de ouă. Incubaţia durează 20 de zile, iar maturizarea larvelor este de 40-60 de zile. Într-un an, dăunătorul poate avea două-trei generaţii.

Modul de dăunare. Este o specie polifagă, hrănindu-se cu plante din flora spontană, dar şi de cultură. Limaxul de grădină se hrăneşte cu boabe în germinaţie şi plante aparţinând unor familii diferite de leguminoase, graminee, chenopodiacee. Dăunătorul roade frunzele, rădăcinile, tuberculii sau chiar fructele, în care sapă cavităţi sau galerii. La vărzoase, melcul de grădină pătrunde printre frunze, cauzând gelificarea lor, iar din acest motiv valoarea comercială a produsului se depreciază semnificativ.

Combaterea se face prin măsuri agrofitotehnice care contribuie la reducerea numărului de melci. Arătura de toamnă contribuie la limitarea numărului de populaţii prin crearea unor condiţii de mediu mai puţin favorabile pentru formele de iernare. Alte măsuri sunt prelucrarea repetată a solului şi administrarea de îngrăşăminte chimice, pentru a se grăbi maturarea plantelor de varză, precum şi recoltatul manual al melcilor din cultura de varză. Se mai pot face tratamente chimice cu Mesurol 4 G 4-6 kg/ha. Tratamentul se aplică numai seara, prin administrarea pe sol în zonele de atac, fără a se încorpora produsul în sol.

Buha-verzei - Mamestra brassicae L.

Biologie-ecologie. Buha-verzei iernează în sol, în stadiul de pupă. Adulţii apar în a doua decadă a lunii aprilie şi sunt întâlniţi în culturile de legume până în luna iulie inclusiv. Adulţii crepusculari şi chiar nocturni se retrag în timpul zilei la baza plantelor sau pe sub bulgări de pământ, hrănindu-se în această perioadă cu nectarul plantelor. O femelă poate să depună până la 800 de ouă, din care apar larvele, care se hrănesc cu ţesuturile frunzelor. Din ele se formează adulţii care se pot întâlni în câmp pe tot parcursul lunii iulie şi care dau naştere unei noi generaţii de larve care se vor dezvolta pe varza de toamnă.

Modul de dăunare.

În prima fază, larvele rod epiderma inferioară şi parenchimul frunzelor, sub formă de mici orificii. Pe măsură ce se dezvoltă, larvele devin solitare, rozând orificii tot mai mari, până la consumarea în totalitate a limbului frunzei, lăsând intacte doar nervurile. Plantele atacate, de regulă, se usucă. Pagubele cele mai mari se înregistrează după formarea căpăţânilor de varză, când larvele cresc şi pătrund în interiorul lor prin galerii profunde, umede, în interiorul cărora se instalează apoi bacterii şi ciuperci saprofite, care duc la deprecierea căpăţânilor de varză. Pagubele produse de acest fenomen se pot ridica până la 80%.

Combaterea. Reducerea pagubelor produse de buha-verzei se poate face prin aplicarea măsurilor de prevenire. Aceasta se poate realiza prin măsuri agrofitotehnice, cum ar fi arăturile de toamnă, care scot la suprafaţa solului pupele aflate la iernat, praşile repetate pentru distrugerea buruienilor, care sunt plante gazdă, cât şi prin distrugerea pupelor aflate în diapauză estivală. Larvele de buha-verzei mai pot fi distruse prin aplicarea înainte de formarea căpăţânii a unor produse fito-sanitare cum sunt Fastac 10 CE: 0,2 l/ha, Sinoratox 35 CE 1,5 l/ha, Decis 2,5 EC în concentraţie de 0,04%.

Gavril CRĂSNEAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2011

Vizualizari: 1429



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI