Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

...Dătători de legi şi datini „învăţăturile“ domnitorului

Ajuns la tronul Ţării Româneşti, după ce l-a decapitat pe domnitorul Vlăduţ, Neagoe Basarab are remuşcări şi, spune cronica: „Iar el nici într-un chip nu vrea să plece să fie domn, ci cu glas mare zise către tot nărodul: «Puneţi alt pe carele veţi vrea dempreună şi cu sfatul nostru, iar pre mine mă iertaţi, că nu voi fi.» Iar nărodul tot striga şi zicea către dânsul: «Iată nu va Dumnezeu să fie altul, nici noi, ci numai tu să fii noul domn...» Deci, Neagoe se plecă glasului năroadelor şi luă coruna şi scaunul a toată Ţara Românească.“ Cu toată căinţa „va fi existat şi folosul faptei“, drept care, de la 23 ianuarie 1512, începe domnia celui care rămâne în istoria românilor cea mai importantă personalitate a secolului al XVI-lea.

Un mare ctitor

Chiar de la începutul domniei, Neagoe Basarab construieşte biserica episcopală de la Curtea de Argeş. Cinci ani au lucrat meşterii sub conducerea vestitului Manole. Sfinţirea a avut loc la 17 august 1517 în prezenţa patriarhului de la Constantinopol, mitropolitului ţării şi a douăzeci de egumeni de la Muntele Athos. Entuziasmul participanţilor este relatat de cronicarul Radu Popescu. „În scurte cuvinte, în lume nu se va afla ca aceasta; fericit cel care a făcut-o, fericiţi cei care au lucrat-o, vrednici sunt de laudă“.

Tot din porunca lui Neagoe se ridică şi biserica mitropoliei din Târgovişte. În acelaşi timp, acordă o atenţie deosebită aşezămintelor ortodoxe din peninsula Balcanică. Ridică o biserică la Cutlumuz, „un adăpost pentru corăbii şi o au zidit... o culă cu arme şi cu tunuri să fie de pază“. La Iviron „pre ziduri au adus apă cu urloaie ca de două mile de loc de departe“. La Constantinopol a acoperit din nou cu plumb biserica Patriarhiei, a trimis daruri: bani şi odoare la Ierusalim şi la Muntele Sinai. Danii a trimis în Tessalia, în Machedonia. Numai la vestita mănăstire de la Hilandar, de pildă, trimite o subsidie anuală de şapte mii de aspri, ceea ce însemna 10 la sută din tributul datorat Porţii. Pe scurt, se poate spune că Neagoe Basarab a fost susţinătorul întregii ortodoxii din Carpaţi şi până în Egipt.

O scriere europeană

Domnul muntean este şi autorul celui dintâi manual de învăţătură – de management, i-am spune astăzi – pentru fiii de domn, Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie, carte de înţelepciune, de sinteză politică şi îndreptar practic. Este fără îndoială, dacă se poate spune aşa, o replică la vestita lucrare „Principele“ a lui Machiavelli şi sintetizează experienţa politică şi diploma­tică românească, aşa cum se cristalizase ea treptat, timp de două secole de la Basarab Întemeietorul. Din păcate, Theodosie, care şi-a urmat tatăl la tron, a murit la Constantinopol, după o domnie de numai patru luni. Adevărată enciclopedie a Evului Mediu românesc, Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie este una dintre cele mai importante scrieri europene din secolul al XVI-lea.

Stelian CIOCOIU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 2, 16-31 IANUARIE 2011

Vizualizari: 705



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI