Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Chinurile refacerii zootehniei

• Însemnări de la ferma europeană din Conţeşti, judeţul Teleorman

Şansa zootehniei româneşti de a se alinia normelor europene stă în modernizarea fermelor autohtone şi în ameliorarea efectivelor de animale. Deşi drumul către împlinirea acestui deziderat este unul anevoios şi cere imperios organizare şi investiţii, lucrurile încep să intre pe făgaşul firesc. Dovadă sunt şi eforturile fermierilor români de a se adapta noilor reguli de funcţionare a unităţilor de tip occidental.

Unul dintre fermierii care au înţeles acest lucru este şi domnul Victor Chivu. El a fost conştient de necesitatea implementării normelor europene, lucru care l-a ajutat să pună bazele şi să consolideze o afacere de succes, care în timp i-a garantat un loc printre cei mai mari producători de lapte din România. Astăzi, domnia sa deţine, în judeţul Teleorman, comuna Conţeşti, unele dintre puţinele ferme din România care pot intra în competiţia economică cu unităţile occidentale.

Opţiunea pentru modelul agricol integrat

În 2005, dl Chivu avea să înceapă construcţia primei ferme de vaci pentru lapte, deşi debutul în agricultură şi-l făcuse în urmă cu şapte ani, când avea să pună piatra de temelie a unei afaceri familiale prin construirea unei ferme vegetale.

Extinderea a ceea ce părea iniţial un proiect de o amploare restrânsă a devenit în timp iminentă. În prezent, Victor Chivu are în proprietate cinci ferme, în cadrul cărora intră şi o suprafaţă de 2.000 ha teren arabil, în regim de arendă. Una dintre cele cinci ferme este profilată pe producţia vegetală. Astfel, 80-85% din necesarul de furaje al unităţilor zootehnice este acoperit de producţia proprie, restul de furaje fiind achiziţionat de la diverse fabrici. Trei dintre ferme sunt concepute atât pentru creşterea animalelor, cât şi pentru cultivarea culturilor vegetale, doar o singură fermă din grupul celor cinci având ca principală activitate exploatarea vacilor pentru lapte.

La momentul actual, în unităţile zootehnice ale domnului Chivu sunt crescute 650 de vaci ajunse la maturitate, la care se adaugă încă 600 de capete de juninci şi tineri masculi din rasele Holstein Friza şi Montbelliarde. Despre valoarea animalelor sale domnul Chivu afirmă că, din punct de vedere genetic şi productiv, se ridică la nivelul celor din Uniunea Europeană, asta şi pentru că o mare parte dintre ele sunt aduse din import. Cât despre reproducţia în fermele sale, este de menţionat că are la bază material seminal de calitate, cel mai adesea adus de dincolo de graniţele ţării, iar procesele genetice sunt riguros desfăşurate.

Cantitatea de lapte obţinută în ferme i-a asigurat unul dintre locurile fruntaşe în topul celor mai mari producători de lapte din România. Producţia  este impresionantă şi indică randamentul productiv superior al raselor de vaci din cadrul fermelor. Numai într-o singură zi cantitatea totală de lapte obţinută este de 10.000 de litri.

În ceea ce priveşte desfacerea produselor, societatea este implicată într-un parteneriat cu compania Danone. În contractul încheiat între cele două părţi se stipulează ca întreaga cantitate de lapte să fie livrată către această sursă. Deşi având o amploare mai mică decât creşterea vacilor pentru lapte, în cele patru ferme sunt crescuţi şi tăuraşi pentru carne, a căror producţie este livrată către abatoarele autohtone Europig Şercaia.

În contextul economic actual, fermierii nu au decât două opţiuni: să vândă marfa la preţurile oferite de procesatori sau să renunţe la valorificarea ei. Potrivit domniei sale, relaţiile dintre procesatori şi fermierii autohtoni este una conjuncturală, care suferă adesea distorsiuni din cauza elementului economic, şi anume preţul mic de achiziţie a litrului de lapte.

Aceleaşi probleme, enunţuri diferite

Problemele pe care societatea le întâmpină în privinţa valorificării producţiei sunt aceleaşi cu care se confruntă aproape fiecare fermier din ţară. Împărtăşind opinia unanimă a celorlalţi crescători de animale, domnul Chivu este de părere că piaţa de desfacere a produselor animaliere în ţara noastră este încă limitată, iar puterea de influenţă a marilor concerne de procesare a dus la împărţirea zonelor de colectare şi la impunerea unor preţuri standard de achiziţie a laptelui.

Respectarea tiparelor europene, un deziderat împlinit

Un aspect notabil al gestionării unei ferme care să fie sustenabilă pe piaţă este şi cel al îndeplinirii unor condiţii calitative superioare. Din acest punct de vedere, fermele domnului Victor Chivu pot concura cu succes unităţile occidentale al căror model se cere implementat în ţara noastră. Unităţile autohtone care se aliniază cerinţelor impuse de Uniunea Europeană nu sunt foarte multe, dar spiritul antreprenorial de care au dat dovadă managerii societăţii au făcut ca în prezent întreaga producţie de lapte obţinută în fermele sale să se supună rigurozităţii normelor europene.

Această realizare notabilă a impus însă eforturi financiare pe măsură. Concretizarea şi extinderea unui proiect ale cărui obiective sunt construirea şi popularea unei ferme de tip zootehnic presupun suportarea costurilor de construire a unităţii propriu-zise şi a anexelor aferente. Popularea cu animale cu o valoare genetică mare, precum şi asigurarea tuturor condiţiilor necesare lanţului productiv impun, de asemenea, o serie de cheltuieli importante.

Investiţiile făcute cu bani proprii, cu fonduri europene, dar şi cu credite bancare
Pe lângă folosirea resurselor financiare proprii, deloc restrânse, domnul Chivu a accesat şi fondurile structurale.

Investiţiile făcute, cum s-ar spune, din buzunarul propriu se ridică la aproape două milioane de euro şi au vizat în principal construirea spaţiilor zootehnice şi a depozitelor pentru furaje. De la înfiinţarea fermelor şi până în prezent, a beneficiat de sprijin financiar prin intermediul a două Programe Sapard, a căror valoare se ridică la două milioane de euro. Banii obţinuţi din această sursă au fost folosiţi pentru a utila unităţile cu echipamente moderne.

Unul dintre exemplele edificatoare, dar nu singulare, în acest sens este şi construirea unei săli de muls dotate cu o instalaţie de muls tip DE LAVAL cu 28 de posturi. Achiziţia de animale valoroase din punct de vedere genetic şi productiv a fost următorul pas făcut de managerii societăţii. 170 de capete dintre cele crescute la momentul actual în ferme au fost achiziţionate din resursele materiale proprii, efective ce au fost importate din Danemarca.

Alte animale au putut fi achiziţionate ca urmare a solicitării creditelor bancare a căror valoare totală se ridică la nici mai mult nici mai puţin de 700.000 de euro.

În momentul de faţă, pentru extinderea afacerii a fost depus un proiect Sapard de 2 milioane de euro. Banii care vor fi obţinuţi din fondurile structurale vor fi destinaţi completării efectivelor de animale; suma preconizată pentru această destinaţie este 600.000 de mii de euro, restul banilor fiind folosiţi pentru extinderea şi modernizarea construcţiilor zootehnice.

Rezultatul pe care managerii fermelor îl aşteaptă ca urmare a investiţiilor mari făcute este unul menit să creeze unităţilor o imagine pur europeană. Credinţa oamenilor de aici este că, în cel mult un an, din punctul de vedere al tehnologiei folosite, fermele vor îndeplini toate condiţiile impuse de Uniunea Europeană, atât din punctul de vedere al mediului, al bunăstării animalelor cât şi al igienei laptelui.

Laura DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.23 (100) 1-15 DECEMBRIE 2009

Vizualizari: 889



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI