Imprimati articolul

Cercetarea din domeniul orezului, la Brăila

Important segment în cadrul tematicilor de cercetare abordate la SCDA Brăila, domeniul orizicol a făcut obiectul unui recent simpozion. Denumit generic „Cercetarea agricolă din domeniul culturii orezului la SCDA Brăila“, simpozionul a prilejuit prezentarea unor informaţii şi date ştiinţifice, care au conturat într-o manieră clară, prin demonstraţii teoretice şi practice, importanţa activităţii colectivului de cercetare condus de ing. Ionel Ivan, de la Câmpul Experimental Polizeşti.

Prezentarea referatelor a început cu lucrarea susţinută de dr. ing. Marcel Bularda, directorul SCDA Brăila, intitulată „Importanţa culturii orezului şi elemente tehnologice specifice“, unde s-a evidenţiat rolul orezului în asigurarea hranei omenirii şi au fost enumerate elementele tehnologice specifice acestei culturi. S-a subliniat faptul că, în ultimii ani, cultura orezului în ţara noastră a cunoscut un regres considerabil, îndeosebi din cauza costului foarte ridicat al apei pentru irigaţie, dar şi datorită concurenţei orezului din import. România este momentan dependentă de orezul importat pentru acoperirea consumului intern.

Necesarul de orez pentru consumul intern al României este de 100.000 t şi se poate asigura prin cultivarea a 25.000 ha. Prin valorificarea corespunzătoare a potenţialului funciar (de cca 59.500 ha), România ar putea exporta uşor peste 100.000 t de orez anual, reducând importurile UE cu 10%. Uniunea Europeană produce circa 2,2 milioane t de orez anual, pe o suprafaţă de 500.000 de ha, şi importă un milion de tone.

La rândul său, dr. ing. Ioan Vişinescu, secretar ştiinţific în cadrul SCDA Brăila, a prezentat lucrarea „Istoricul şi direcţiile de activitate la Câmpul Experimental Polizeşti al SCDA Brăila“, întocmită în colaborare cu ing. Ion Rotea şi ing. Ionel Ivan.

La început a fost Stăncuţa

În expunere s-a precizat că cercetările în domeniul ameliorării şi valorificării solurilor sărăturate prin cultura orezului au început în anul 1958, în cadrul unui câmp experimental cu o suprafaţă de 15 ha în incinta Călmaţui-Gropeni, pe teritoriul orezăriei Stăncuţa.

Obiectivele cercetărilor desfăşurate pe etape au vizat: studierea cauzelor ce au declanşat salinizarea secundară a solurilor irigate (1958-1965), fundamentarea metodei de ameliorare şi valorificare a solurilor saline şi alcalice prin metoda orizicolă (1965-1975), elaborarea criteriilor de pretabilitate şi favorabilitate a terenurilor la exploatarea orizicolă (1975-1985), perfecţionarea tehnologiilor de cultivare a orezului, crearea de soiuri de orez adaptate condiţiilor de sărăturare şi producerea de sămânţă de orez din categorii biologice superioare (1985-2011).

Cu acelaşi prilej, s-a menţionat că, principial, în vederea ameliorării solurilor sărăturate, se utilizează cerinţele biologice şi implicit tehnologice ale orezului de a vegeta în condiţii de submersie, asigurându-se astfel percolarea apei şi spălarea sărurilor din sol. În încheierea expunerii, s-a reiterat ideea că sistemul tehnologic ameliorativ prin amenajări orizicole reprezintă soluţia cea mai eficientă şi profitabilă de ameliorare şi valorificare a solurilor sărăturate.

Valorificarea terenurilor sărăturate

A urmat expunerea lucrării „Activitatea actuală şi rezultate obţinute în domeniul cultivării orezului în Câmpul Experimental Polizeşti“ a ing. Ionel Ivan.

Prin referat s-a precizat că ame­najările orizicole pe ţară însumau în 1988 o suprafaţă de cca 60.000 ha, dintre care pe sărături se găseau cca 50%. În privinţa situaţiei orezăriilor din România şi a randamentelor agricole din perioada 2001-2007 s-a mai menţionat că, în dinamica exploatării orizicole anuale, pe plan naţional, s-au înregistrat suprafeţe cuprinse între 100 ha şi 8.400 ha, cu producţii medii în limitele 1.263-3.634 kg/ha. În perioada 2008-2010, odată cu concesionarea unor terenuri amenajate orizicol unor firme străine (italiene, spaniole), suprafaţa orizicolă aflată în exploatare s-a majorat la 12.900 ha în 2009, iar randamentele agricole au crescut la 5.620 kg/ha (2009).

Concluziile referatului evidenţiază posibilitatea ameliorării şi valorificării terenurilor degradate prin sărăturare la randamente agricole ce pot ajunge la 10 t/ha orez şi posibilitatea obţinerii unor însuşiri superioare ale calităţii orezului de consum. De asemenea, SCDA Brăila este menţinător pentru soiul de orez Polizeşti-28, soi înscris în catalogul european al soiurilor omologate pentru cultivare în Europa, şi, prin sistemul de producere de sămânţă, a realizat şi realizează la CE Polizeşti sămânţă certificată de orez de cea mai bună calitate.

De la câmpurile experimentale la staţia de pompare
Etapa a II-a a simpozionului s-a derulat în câteva puncte de oprire de pe traseul SCDA Brăila – Rizeria Padova Agricultura – dig Dunăre, zona Gura Garlutei – Staţia plutitoare de pompare a apei pentru irigaţia culturii orezului în zona Polizeşti.

În Câmpul Experimental Polizeşti, în faţa unei scheme a câmpului experimental, s-au făcut referiri la obiectivele de cercetare, la experienţele în derulare, la tehnologia de lucru aplicată şi la utilajele specifice folosite. Totodată, au fost prezentate o serie de rezultate reprezentative pentru câmpul experimental, dar şi unele dificultăţi şi greutăţi întâmpinate în activitatea desfăşurată.

În continuare a fost vizitată staţia plutitoare de pompare a apei pentru irigaţii în orezărie. A fost reliefat foarte bine avantajul care ar exista atunci când apa ar putea fi furnizată gravitaţional în orezărie.

În final, a fost reiterat încă o dată faptul că, pe lângă condiţiile grele în care unităţile de cercetare au făcut eforturi deosebite pentru a-şi menţine în patrimoniu terenurile cu scopul de a le cultiva şi pentru a obţine soiuri autohtone valoroase, pentru toate culturile din România, la Câmpul Experimental Polizeşti, judeţul Brăila, SCDA Brăila a făcut ani în şir eforturi materiale, financiare şi umane pentru a pune la adăpost colecţia naţională de soiuri româneşti de orez şi pentru a demonstra pe viu, an de an, favorabilitatea condiţiilor noastre zonale pentru această cultură, astfel încât decizia investitorilor străini de a deschide afaceri în domeniul orizicol în ţara noastră să fie luată cât mai uşor, având la îndemână puterea exemplului de lucru şi producţiile de orez înregistrate de staţiune.

Dr. ing. M. Bularda
Dr. ing. I. ViŞinescu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2011

֩ Comentarii