Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Căpuşele, vector al babesiozelor

Babesiozele sunt boli parazitare grave ale sângelui, care afectează diferite specii de animale atât din mediul sălbatic, cât şi domestic. Boala  se poate transmite şi la om, fiind o zoonoză. Agenţii cauzali ai bolii sunt diferite specii de babesii, adică paraziţi unicelulari, transmişi prin muşcătura de căpuşe.

Contaminarea

Se face transcutanat, în timpul hrănirii căpuşelor infestate care inoculează paraziţii odată cu saliva. Aceştia ajung în interiorul hematiilor (globule roşii), unde se hrănesc şi se multiplică, ducând la distrugerea acestora. Ca urmare, se instalează o anemie şi o stare toxică gravă, apărând tulburări hepatice, renale, nervoase, respiratorii şi cardiace. Rezervorul de babesii îl constituie pe de o parte animalele infestate, iar pe de altă parte căpuşele ca vector al acestora. Cu alte cuvinte, căpuşele infestează animalele şi invers. Totodată, aceste căpuşe transmit paraziţii prin ouă la urmaşii lor, rezultând generaţii întregi de căpuşe infestate cu babesii.

Semnele clinice ale bolii

Ca semne generale, în forma acută a bolii, se constată apatie, lipsa poftei de mâncare, febră, paloarea mucoaselor (anemie), îngălbenirea acestora (icter), urină de culoare brună ca zaţul de cafea, tulburări digestive, circulatorii şi respiratorii, slăbire avansată etc. La rumegătoare, boala se numeşte cârceag sau boala urinării cu sânge şi are loc încetarea rumegării, atonia prestomacelor, constipaţie care alternează cu diaree urât mirositoare, uneori cu strii de sânge, iar producţia de lapte se opreşte. În unele cazuri semnele sunt discrete, instalându-se forma cronică, iar animalul respectiv este o sursă de infestare pentru căpuşe.

Diagnosticul prezumtiv

Are în vedere formele clinice manifestate după ieşirea animalelor la păşune corelate cu prezenţa căpuşelor şi sezonul de apariţie a bolii (perioada de primăvară - vară), precum şi leziuni ale organelor interne etc. Diagnosticul de certitudine se pune numai în laborator prin examen hematologic.

Prognosticul bolii este rezervat sau grav în formele acute ale bolii, la animalele bătrâne sau cu imunitate slabă, astfel că moartea poate să survină la 4-5 zile de la apariţia semnelor clinice, chiar în cazul în care s-a instituit un tratament.

Profilaxie şi tratament

Este foarte importantă deparazitarea externă a animalelor cu o frecvenţă corespunzătoare fiecărui produs antiparazitar utilizat. La câini şi pisici recomandăm PARAKILL; la rumegătoare (bovine, ovine, caprine, inclusiv tineretul acestora cu vârsta de peste o lună) ROMIVERMECTIN, ROMAVERMECTIN PLUS; la cabaline: ECVIROM, ECVIROM I la porcine ROMIVERMECTIN. De asemenea trebuie deparazitate adăposturile cu soluţii de ROMPARASECT sau SCABIZOL.

Tratamentul babesiozei este dificil şi costisitor, iar eficacitatea acestuia depinde de momentul prezentării la medic. Eficacitatea este cu atât mai mare cu cât pacientul este tratat din timp. Tratamentul constă în instituirea unei medicaţii specifice, asociată cu un tratament de susţinere şi uneori cu transfuzii de sânge.

Dr. Viorica CHIURCIU
Medic veterinar - Doctor în ştiinţe medicale
REVISTA LUMEA SATULUI NR.12, 16-30 IUNIE 2011

Vizualizari: 2450



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI