Imprimati articolul

Biserica Mănăstirii Suceviţa

Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa a intrat recent în patrimoniul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Hotărârea a fost luată de Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO în cea de-a 34-a sesiune, întrunit la Brasilia, capitala Republicii Federale Brazilia.

Pe aceeaşi listă au mai fost trecute, în acelaşi timp, castelul austriac Schloss Eggenberg, care datează din secolul al XVII-lea, precum şi 645 de picturi preistorice, care se află pe o faleză din Siega Verde (provincia spaniolă Castilia şi Leon).

Al şaptelea lăcaş

Menţionăm că Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa s-a alăturat altor şapte biserici din Moldova, construite între secolele al XV-lea şi al XVI-lea, incluse pe lista patrimoniului mondial în 1993. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Şchiopul (1582-1591).

Mănăstirea Suceviţa este situată la 18 km de Rădăuţi (Suceava). Vechile scripturi arată că, pe la începutul veacului al XVI-lea, pe valea pârâului Suceviţa, a fost ridicată o biserică din lemn şi o schivnicie, între dealuri. Legenda spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea unor păcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcţii.

Ctitorie a Movileştilor

Monumentul este, în realitate, ctitorie comună a familiilor Movileştilor, mari boieri, cărturari şi chiar domnitori ai Moldovei şi Ţării Româneşti, în secolele XVI-XVII. A fost construit în stilul arhitecturii moldo­veneşti, îmbinare de elemente de artă bizantină şi gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova.

Între anii 1582 şi 1584 a fost zidită Biserica, pentru ca, 11 ani mai târziu, după venirea pe tronul Moldovei, în anul 1595, a lui Ieremia Movilă, să fie adăugate două pridvoraşe, amplasate la intrare, zidurile şi tunurile de incintă, care dau aspectul de cetate medievală. Au mai fost construite o casă domnească, ale cărei ruine se mai văd şi astăzi pe latura de nord, precum şi chilii pentru călugări.

Edificiul, de mari proporţii, păstrează planul trilobat şi stilul statornicit în epoca lui Ştefan cel Mare, cu pridvorul închis. Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legaţi prin arcuri în acoladă), plasaţi mai târziu pe laturile de sud şi de nord, prin excelenţă „munteneşti“, ceea ce constituie o reală influenţă a arhitecturii din Ţara Românească.

Colecţia de obiecte rare

Mănăstirea Suceviţa deţine o colecţie de obiecte de certă valoare artistică şi culturală, expuse în actualul muzeu, fosta sală de consiliu a lăcaşului, situat pe latura de est a incintei. Printre exponate se află câteva broderii de valoare excepţională, care datează din secolele XV-XVI, din vremea domnitorilor Ştefan cel Mare şi Ieremia Movilă, lucrate cu fir de aur, argint, mătase şi perle. De asemenea, trebuie menţionate portretele lui Ieremia şi Simion Movilă, chivotul donat de Mitropolitul Gheorghe Movilă.

O capodoperă de necontestat o reprezintă pictura murală interioară şi exterioară, de o mare valoare artistică. Aceasta constituie o amplă naraţiune biblică din Vechiul şi Noul Testament.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 18, 16-30 SEPTEMBRIE 2010

֩ Comentarii