Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Biotehnologiile agricole, de la mit la realitate

Miturile la care autorul acestor rânduri, dr. Nicolae HRISTEA, face trimitere sunt în esenţă de aceeaşi factură filosofică precum născocirile trăitorilor antici a căror credinţă se afla în lumea irealului. Într-o postură asemănătoare se situează şi actualii militanţi aparţinând unor grupări ce pretind a fi apărătorii ordinii naturale fireşti. Intervenţiile lor în confruntarea comunităţii ştiinţifice din domeniul geneticii sunt pe cât de hilare, pe atât de dătătoare de bănuieli. Multe dintre acestea se leagă de apartenenţa lor la lumea petrodolarilor, iar supoziţiile comunităţii ştiinţifice nu par a fi departe de adevăr. De la o vreme încoace, aceste grupări au fost asmuţite împotriva biotehnologilor din agricultură. Acuzaţiile lor sunt şi zgomotoase, şi puerile.

Domnul Nicolae HRISTEA, o autoritate în lumea ştiinţifică din agricultura românească, iese la rampă, punând faţă în faţă gândirea ireală a forţelor retrograde cu realitatea ştiinţifică. Pentru început, autorul face trimitere la acele elemente biotehnologice ce ţin de superioritatea noilor cuceriri ştiinţifice.

De la mit... la realitate

Elemente ce ţin de siguranţa noilor metode ştiinţifice

Mit: Biotehnologia modernă este în mod inerent diferită de ameliorarea convenţională a plantelor şi implică mai multe riscuri.

Realitate: Biotehnologia modernă reprezintă o perfecţionare extremă a tehnicilor care au fost utilizate de mii de ani pentru ameliorarea plantelor. Principala diferenţă este că biotehnologia modernă este mult mai precisă, iar gama de caractere care poate fi utilizată pentru îmbunătăţirea caracteristicilor plantelor este mult mai largă decât în cazul ameliorării convenţionale.

Multe organisme ştiinţifice cu autoritate în domeniu – incluzând aici Academiile Naţionale de Ştiinţe – au ajuns la aceeaşi concluzie, şi anume că plantele de cultură îmbunătăţite prin utilizarea biotehnologiilor moderne sunt la fel de sigure precum plantele de cultură îmbunătăţite prin metode clasice de ameliorare.

Un exemplu de sporire a siguranţei este o plantă de cultură îmbunătăţită prin biotehnologie care poate să diminueze riscul expunerii la toxine care apar în mod natural. Cercetările au demonstrat că porumbul Bt combate efectele produse de dăunătorul Heliothis zea, al cărui atac favorizează producerea micotoxinelor. Prin urmare, protecţia împotriva Heliothis zea diminuează gradul de risc al apariţiei fumonizinei, care se pare că are legătură cu apariţia cancerului de esofag la oameni.

Datorită gradului avansat de cunoaştere şi controlului extrem de minuţios, plantele şi alimentele produse pe baza biotehnologiilor moderne pot fi chiar mai sigure decât cele produse prin metode convenţionale de ameliorare. Deoarece caracteristicile care sunt transferate prin utilizarea biotenologiei moderne sunt mai puţin numeroase şi chiar mai previzibile decât atunci când este utilizată hibridarea, oamenii de ştiinţă înţeleg mai bine modificările care sunt induse şi sunt într-o mai mare măsură capabili să evalueze gradul de siguranţă.

Dispute incomode pe seama genelor

Mit: Alimentele create prin utilizarea de biotehnologii conţin gene, în timp ce alimentele derivate din plante ameliorate în mod tradiţional nu conţin.

Realitate: Toate alimentele integrale, fie ele culese din flora sălbatică fie recoltate de pe câmp, conţin gene, care sunt descompuse în procesul de digestie. Genele asigură instrucţiunile necesare pentru creşterea plantei şi determină caracteristicile plantei şi tipul de hrană produs. De mii de ani, omenirea modifică harta genetică a plantelor – mai recent prin biotehnologia modernă – pentru îmbunătăţirea caracteristicilor lor. Aceste modificări au avut drept rezultat culturi mai rezistente, cu randamente mai mari şi calităţi nutritive superioare.

Flora, ca element al discordiei

Mit: Carnea, laptele şi ouăle de la păsările şi animalele furajate cu plante ameliorate prin biotehnologii nu sunt la fel de sigure ca produsele similare provenite de la animale şi păsări hrănite cu plante furajere produse prin metode convenţionale.

Realitate: Probele ştiinţifice vin în sprijinul siguranţei produselor carne, lapte şi ouă provenite de la animalele hrănite cu plante ameliorate pe baza biotehnologiei. Dr. Jimmy Clark, profesor de zootehnie la Universitatea din Illinois la Urbana-Champaign, a raportat rezultatele a 23 de studii asupra animalelor hrănite cu plante ameliorate pe baza biotehnologiilor. Aceste studii independente au descoperit că plantele furajere ameliorate pe baza biotehnologiilor sunt la fel de sigure ca şi culturile ameliorate prin metode convenţionale.

Acest studiu confirmă o analiză efectuată mai înainte de Federaţia Societăţilor Ştiinţifice Zootehnice (FASS) – reprezentând peste 10.000 de oameni de ştiinţă din domeniul zootehnic, al lactatelor şi avicol – care au ajuns la concluzia că valoarea nutritivă şi siguranţa cărnii, laptelui şi ouălor de la animalele hrănite cu furaje convenţionale sau furaje bazate pe biotehnologie este aceeaşi.

Care scopuri?

Mit: Testele de siguranţă a alimentelor produse pe baza biotehnologiilor realizate sau sponsorizate de firmele de biotehnologie modernă sunt nesigure şi servesc propriilor scopuri.

Realitate: Este important să remarcăm că, în timp ce întreprinderile sunt responsabile cu realizarea testării de siguranţă, rezultatele acestor teste sunt revizuite de experţii ştiinţifici la agenţiile de reglementare corespunzătoare. Aceste analize ale agenţiilor sunt extrem de riguroase şi funcţionează sub forma unei analize paralele.

Comisii ştiinţifice independente de prestigiu au revizuit de asemenea cercetarea ştiinţifică asupra culturilor şi alimentelor produse pe bază de biotehnologie şi nu au descoperit vreo dovadă că alimentele produse prin utilizarea biotehnologiilor ar fi nesigure.
Mai mult, cercetările independente au determinat că alimentele produse pe baza biotehnologiilor moderne sunt la fel de sigure ca cele pe baza plantelor ameliorate prin metode convenţionale.

Au fost realizate studii de furajare a animalelor ca parte a evaluărilor toxicologice pe diferite culturi îmbunătăţite prin biotehnologii şi acestea nu au relevat vreun efect negativ. De exemplu, roşiile produse prin biotehnologie au fost date ca hrană şoarecilor în cadrul unui studiu realizat la Institutul de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor Agricole din Wageningen, Olanda.

Deşi şoarecii au consumat echivalentul a 13 roşii proaspete zilnic, nu au fost observate efecte nocive (un consum mai mare ar fi fost toxic din cauza nutrienţilor obişnuiţi existenţi în această legumă, cum ar fi potasiul).

Alergenii alimentari şi cartofii transgenici

Mit: Alimentele produse pe baza biotehnologiilor vor introduce noi substanţe alergene în alimente, expunând la risc pe oamenii susceptibili.

Realitate: Toţi alergenii alimentari cunoscuţi sunt proteine, dar un mic număr de proteine sunt alergene. Sursele obişnuite de alergeni alimentari includ alimente consumate pe scară largă, cum ar fi laptele, ouăle, grâul, peştele, alunele de pădure, arahidele şi soia.
Biotehnologia este de asemenea folosită de cercetători pentru înlăturarea substanţelor alergene din alimente. Orezul experimental a fost deja modificat prin biotehnologie pentru a înlătura proteinele alergene, şi sunt în curs cercetări pentru înlăturarea sau neutralizarea proteinelor alergene din alte alimente, cum ar fi arahidele. Dezvoltarea în viitor a unor alimente libere de alergeni poate extinde gama de alimente sănătoase disponibile pentru cei care suferă de alergii.

Valoarea nutritivă alimentară

Mit: Alimentele dezvoltate prin biotehnologie nu au aceeaşi valoare nutritivă ca alimentele convenţionale la care sunt utilizate metode clasice de ameliorare.
Realitate: Cercetarea independentă a indicat componenţa nutriţională a produselor pe bază de biotehnolgie, fiind echivalentă cu cea a alimentelor convenţionale.

Cercetările în curs explorează modalităţi de sporire a conţinutului nutritiv al alimentelor care utilizează metode ale biotehnologiei. De exemplu, cercetătorii încearcă să sporească conţinutul în antioxidanţi, vitamine şi minerale din alimente şi să îmbunătăţească gradul de absorbţie şi utilizare a substanţelor nutritive consumate din alimente. Produsele alimentare cu aceste avantaje se află încă în faza de cercetare, prin urmare vor mai trece încă mulţi ani până vor ajunge pe piaţă, dar prezintă avantaje deosebite, care sunt dorite de consumatori.

Nicolae HRISTEA
REVISTA LUMEA SATULUI, 16-31 DECEMBRIE 2009

Vizualizari: 2563



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI