Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Avicola Mangalia renaşte pentru a doua oară

Starea zootehniei pare să fi ajuns la un punct critic deprimant. În acest tablou sumbru, apariţia unor unităţi performante seamănă a miracol. Din ce în ce mai des, în ultimii ani investiţiile realizate, mai ales cu fonduri europene, au darul să reclădească unităţi falnice. Este şi cazul Avicolei Mangalia, care, începând cu anul 2007, a intrat într-o nouă eră. Atunci s-a început un proces amplu de modernizare şi retehnologizare, astfel încât astăzi fermele sale dau pe piaţă produse din carne care poartă amprenta siguranţei alimentare. Prezentarea stării sale economice şi tehnologice ne-a fost făcută de către managerul Liviu Moroianu şi de Cristian Paraschiv, directorul unităţii. Ei doi ne-au conturat strategia prin care Avicola Mangalia s-a înscris pe traiectoria progresului.

Puterea de a înfrunta criza economică

− Pentru început, vă rugăm să faceţi o prezentare generală a Avicolei Mangalia.
− Platforma Avicola Mangalia a fost înfiinţată în anul 1974, având o capacitate de cca 1.000.000 capete pe serie. Proiectul actualei sale structuri a luat fiinţă în anul 2007, pentru ca doi ani mai târziu unitatea să fie populată cu efectivele de păsări pentru producţia de carne.   

În prezent are în componenţă trei ferme, fiecare dintre ele dispunând de toate construcţiile şi utilităţile necesare pentru a putea funcţiona independent în condiţiile respectării tuturor normelor sanitar- veterinare şi de mediu.
În funcţiune sunt 12 blocuri de pe platformă şi cinci hale din ferma nr. 1 în care cresc 662.000 capete/serie. În planul de modernizare pus în aplicare de actuala echipă managerială sunt prevăzute modernizări şi utilări de hale până la capacitatea de 750.000 de capete.

− Care este starea economică prezentă a Avicolei Mangalia?

− Date fiind condiţiile socio-economice actuale, platforma funcţionează la cca 60% din capacitate. În prezent, populăm un efectiv de 460.000 de capete.
În absenţa oricărei subvenţii şi în condiţiile unei pieţe în continuă scădere, încercăm să ne menţinem pe linia de plutire printr-o populare redusă în limita cantităţilor de carne contractate. Adică atât cât să garanteze eficienţa.

Investiţii de amploare

− Să aducem în discuţie o problemă foarte importantă, şi anume cea a investiţiilor. Care este valoarea acestora şi ce au vizat?

− Toate cele trei ferme au fost utilate modern, iar resursele materiale au fost proprii.
Valoarea investiţiilor este de peste două milioane de euro pentru întreaga platformă, iar banii au fost orientaţi spre lucrări de reparaţie şi amenajare a halelor şi blocurilor, achiziţionarea de utilaje complete pentru echiparea acestora. Am avut în vedere şi instalarea unei reţele complete de încălzire cu gaz petrolier lichefiat. Pentru încălzirea halelor, am achiziţionat centrale termice pe bază de resturi vegetale, cu transfer termic aer-aer, ce reprezintă un sistem alternativ de încălzire, mult mai economic decât cel clasic. Halele au fost dotate cu sisteme automatizate de furajare, iar reglarea ventilaţiei şi a admisiilor se face automat cu ajutorul calculatorului de hală, care este dotat cu senzori.

Producţia, adaptată cererii

− Ce rase de păsări sunt crescute aici şi ce performanţe productive au?
− Am optat pentru hibridul ROOS 308, care este un pui de carne foarte răspândit în Europa. Este o rasă puţin pretenţioasă, cu o rată bună de creştere şi mai ales cu o conversie foarte bună a furajului. Ajunge de la 40 grame la 2,3 kg în cca 40 de zile. Materialul biologic îl achiziţionăm de la Avicola Focşani. Puii sunt de o calitate superioară, la ecloziune având o greutate de 40-42 grame.

− La ce valoare se ridică producţiile?

− În condiţiile unei funcţionări normale se realizează o producţie de 650-700 tone, respectiv 2-2,5 mil. lei lunar. Cererea scăzută de pe piaţă a făcut ca şi producţia să scadă la 450 tone, respectiv 1,7-1,75 mil. lei/lună.

Normele europene sunt obligatorii

− Se pune mare preţ pe îndeplinirea normelor europene în ceea ce priveşte calitatea produselor de tip animalier. În ce măsură îndeplineşte unitatea aceste condiţii?

− Respectăm toate normele europene privind folosirea de furaje ce nu conţin substanţe indezirabile sau proteine de origine animală. Practicăm metode de creştere bazate pe sisteme pentru prevenirea rănirii păsărilor atât în timpul perioadei de creştere, cât şi în acţiunile de încărcare şi transport. Avem, de asemenea, în vedere respectarea standardelor de calitate pentru apa potabilă şi încadrarea în parametrii de microclimat optim în adăpost.

− Pe piaţa produselor avicole este o concurenţă acerbă, îndeosebi cu fermierii europeni. Cum faceţi faţă, mai rezistaţi pe piaţă?

− În privinţa tehnologiilor de creştere şi a rezultatelor obţinute ne putem situa pe aceeaşi treaptă cu marile unităţi din Uniunea Europeană. Avicultorii români se confruntă însă cu o problemă deosebit de gravă în ceea ce priveşte implicarea statului în sprijinirea crescătorilor de păsări. În anul 2010 statul nu a mai sprijinit nicio unitate avicolă. Această abandonare a fost ca o sentinţă ce a consemnat declinul acestui sector. Peste acestea trebuie să facem faţă importurilor masive de produse avicole, mai ales în interesul unor grupuri privilegiate.

Laura DOBRE ZMARANDA
LUMEA SATULUI NR.1, 1-15 IANUARIE 2011

Vizualizari: 2317



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI