Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Andivele autohtone apar abia acum pe piaţă

Aceste legume care încep să câştige popularitate şi la noi vin să întregească sortimentul cultivabil în special în câmp, fiind apreciate pe alte meleaguri mai ales datorită aportului lor nutritiv. Pe cele din import le găsim pe tot parcursul anului, în general în supermarket-uri. Andivele noastre, mai proaspete şi mult mai gustoase, apar pe piaţă exact atunci când organismul nostru începe să resimtă lipsa vitaminelor din fructele şi legumele proaspete, mai precis începând cu luna decembrie şi până în martie.

Pe acestea din urmă le găsim destul de greu în această perioadă în special în pieţele din Capitală, dar şi din Iaşi, Bacău şi Piatra-Neamţ. Motivul e unul cât se poate de simplu: costurile ridicate, dar şi tehnologia dificilă de obţinere a acestora limitează mult extinderea culturii. Astăzi puţini sunt cei care le mai cultivă în câteva sate din preajma marilor oraşe. Nici măcar în zonele cu tradiţie, cum este de exemplu cea din Gherăieşti, de lângă Roman, nu au mai rămas mulţi cultivatori. Prin urmare, producţiile obţinute la noi nu pot acoperi nici pe departe cerinţele unei pieţe aflate în continuă creştere de la un timp.

Bine de ştiut:

– când le alegem, andivele trebuie să aibă frunzele de un alb curat, cu galben spre vârfuri şi fără pete;
– se păstrează în frigider acoperite în hârtie închisă la culoare pentru că în contact cu lumina devin amărui;
– amăreala lor mai dispare după ce au stat în apă cu sare şi oţet pentru 15-20 de minute.

Importanţa nutriţională

Cicoarea de vară cum se mai numeşte, se cultivă pentru dubla sa întrebuinţare, şi anume păpuşa, denumită andivă, folosită în special sub formă de salată, şi rădăcina din care se obţine surogatul de cafea, atât de popular la noi pe vremuri. Andivele au o valoare alimentară deosebită datorită faptului că sunt bogate în vitaminele A, B1, B2 şi C, dar şi în fibre, calciu, fier, magneziu, fosfor şi zinc.  Sucul de andive are efecte terapeutice, el fiind recunoscut pentru tratarea afecţiunilor cardiace, ale ochilor, dar mai ales ale ficatului şi căilor biliare. Gustul lor este uşor amar, tocmai acesta fiind secretul valorii sale curative deosebite. Unii bucătari consideră această legumă chiar o delicatesă. Ei nu se limitează la salate, ci adaugă frunzele de andive şi în alte mâncăruri mai sofisticate.

Cum le gătim?

Andivele pot fi consumate sub formă de salate, dar şi în supe sau mâncăruri la cuptor. De asemenea, pot fi umplute cu brânzeturi sau diferite sosuri. Cel mai des însă ele pot fi întâlnite în salate unde, pe lângă sare, piper, zeamă de lămâie şi ulei, se mai adaugă diferite alte legume sau sosuri. Astfel ele pot fi servite cu maioneză sau smântână, cu măsline, ridichi, roşii, nuci, dar şi cu şuncă, jambon, somon, brânză etc.

Reţeta clasică de salată

Ingrediente: 1/2 kg de andive, 8 linguri de smântână, 1 linguriţă de muştar, sare, o lingură de ulei, 1/2 lămâie, verdeţuri tocate, 1 ceapă tocată

Mod de preparare: Andivele curăţate şi spălate se sărează şi se pun într-o salatieră. Pentru a obţine sosul se amestecă smântâna cu muştar, ulei, zeama şi coaja rasă de la jumătatea de lămâie, mărar, pătrunjel şi ceapă, toate tăiate mărunt. Se bat cu telul până când se obţine un sos gros care se toarnă peste andive.

Andive cu piept de pui

Ingrediente: 500 g de andive, 350 g de piept de pasăre fiert, 200 g de maioneză (preparată dintr-un ou, 150 ml de ulei, sare, zeamă de lămâie), 3 linguri smântână, zeama de la o lămâie. Mod de preparare: andivele se curăţă, se spală rapid sub un jet de apă, se scurg, apoi se desfac frunzele, care se lasă întregi sau se rup în două. Se pun într-o salatieră, se amestecă cu pieptul de pasăre tăiat în fâşii lungi, cât mai subţiri, cu maioneza şi cu smântâna, se sărează, se piperează şi se acreşte după gust. Se serveşte imediat.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 24, 16-31 DECEMBRIE 2010

Vizualizari: 1251



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI