Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Acolo sus, pe culmile Cindrelului, cercetătorii prefigurează o nouă comunitate rurală

Ei sunt în număr de 45 şi o au în frunte pe doamna Mariana RUSU, directoarea Institutului de Montanologie din Cristianul Mărginimii Sibiului.
Acolo sus, pe culmile Cindrelului, ei prefigurează o nouă ordine socială şi economică a comunităţilor din zonele montane. Doamna care le îndrumă munca, înainte de a fi o personalitate ştiinţifică titrată, este un om în adevăratul înţeles al cuvântului.

În zonele mirifice ale naturii montane, viaţa puţinilor oameni care populează satele pare a fi mai grea decât oricând. Depopularea masivă din ultimele două decenii a avut ca prim efect decăderea unei comunităţi care, din acest punct de vedere, nu a avut parte de „binefacerile“ sistemului socialist de agricultură. Timp de o jumătate de secol, sistemul ei economic capitalist a coexistat şi prosperat într-un mod miraculos. De aici, din zona montană, aveau să se ridice acei ciobani bogaţi cărora li s-a dus vestea în toată Europa.

Cei mai săraci capitalişti

În mod paradoxal, decăderea acelui model atipic de dezvoltare avea să aibă loc exact în momentul în care în România a început să se reclădească noul sistem agricol de tip capitalist. Fapt este că, din 1990 şi până astăzi, muntenii acuză politica premeditată de dislocare a populaţiei din zonă. Acuză abandonarea lor de către autorităţile unui regim care i-a trădat. Ei, capitaliştii de ieri, sunt astăzi într-o stare economică mai precară decât sărăcimea comunistă de ieri.

În condiţiile date, misiunea cercetătorilor de la Institutul de Montanologie de a reduce comunitatea montană cel puţin la nivelul de dezvoltare de pe vremea comuniştilor este grea. Foarte grea, în condiţiile în care ei nu dispun de argumentele economice credibile în faţa oamenilor. Şi totuşi, ei nu abdică de la misiunea lor fundamentală.

Drumul anevoios spre gospodăria europeană Cum şi prin ce mijloace?

Doamna Mariana Rusu şi colaboratorii săi au avut timp suficient de gândire pentru a pregăti o strategie de acţiune pe termen mediu şi lung.

S-a început cu experimentarea unor modele de revitalizare ce nu presupuneau fonduri bugetare, întrucât ele nu existau. Un element care s-a dovedit extrem de viabil l-a constituit ancorarea cercetătorilor în realitatea gospodăriilor montane ale zilelor noastre. Nu în toate, pentru că era imposibil. Au fost selectaţi cei mai receptivi oameni, care au fost învăţaţi cum să-şi restructureze activitatea pentru a se alinia noilor cerinţe ale economiei de piaţă. Aşa au apărut primele gospodării montane de tip european.

Director al unui proiect al Băncii Mondiale ce îşi propune să prefigureze germenii gospodăriei ţărăneşti din zona montană, doamna Mariana Rusu este pusă în situaţia de a propune un model economic cu circuitul închis, cum s-ar spune. El are ca punct de plecare reconstrucţia pajiştilor naturale sau cultivate şi continuă cu valorificarea acestora prin cel mai eficient sistem de exploatare.

În acest sens au fost redeschise cursurile de pregătire profesională, organizate schimburi de experienţă mai ales în Câmpul de cercetare al Institutului, unde oamenii au posibilitatea să vadă cum trebuie să fie crescute animalele şi ce alte activităţi pot fi organizate într-o gospodărie montană de tip integrat.

Doamna Rusu vorbeşte despre toate aceste proiecte de viitor cu ambiţia omului ce vrea să învingă în lupta cu morile de vânt. Banii din proiectele de cercetare acoperă doar 40% din cheltuielile institutului, restul fiind acoperit din veniturile realizate în aşa-zisa fermă didactică.

Întrebarea este: până când?

Ion BANU, Iosif POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.6, 16-31 MARTIE 2010

Vizualizari: 701



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI