Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

„A venit momentul să restabilim relaţiile cu fraţii noştri din România“

Interviu cu Valeriu Cosarciuc, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare din Republica Moldova.

– Domnule ministru, cum apreciaţi participarea la aceste importante manifestări expoziţionale din acest an MOLDAGROTECH şi FARMER?

– Aş spune că, în ciuda situaţiei grele prin care trec atât fermierii, cât şi producătorii de utilaje agricole şi furnizorii de servicii, participarea este bună.

Aici se întâlnesc cei care propun agricultorilor tehnică şi echipamente şi sunt şi fermierii noştri care vin cu ceea ce au realizat datorită acestei tehnici. În cadrul acestor expoziţii vor avea loc mese rotunde, discuţii, se vor găsi diferite posibilităţi de a încheia contracte, de a găsi scheme de finanţare, pentru că în incinta acestor expoziţii se află şi cei care acordă consultanţă, precum şi instituţii financiare. Este un loc unde se întâlnesc cei care produc şi vând şi cei care consumă.

Principalele priorităţi

– Vă aflaţi la început de mandat. Aveţi conturată acum o strategie: care sunt principalele obiective ale acesteia?

– Dacă e să vorbim despre unele priorităţi ale guvernului actual, vom promova şi stimula produsele cu valoare adăugată înaltă, şi ne referim aici la pomicultură, legumicultură, viticultură. Este foarte important să înţelegem că toate eforturile noastre în ceea ce priveşte partea de extensiune, consultanţă, subvenţii vor fi direcţionate spre acele ramuri care să ne aducă valoare adăugată înaltă. Alt moment important va fi suportul pentru crearea întreprinderilor mici şi mijlocii de procesare a materiei prime agricole, ca aceste întreprinderi, care sunt mult mai flexibile decât cele mari, să poată asigura piaţa internă cu produsele necesare, fiindcă este păcat că Republica Moldova consumă mai multe produse de import decât din producţia internă.

 Avem în vedere aici infrastructura postrecoltare pentru produsele cu valoare adăugată înaltă, mai ales pentru cele proaspete. Altă direcţie importantă este infrastructura calităţii şi asigurarea inofensivităţii, deoarece poţi să produci bine, dar dacă nu ai un sistem care să demonstreze calitatea produselor, că inofensivitatea produselor este asigurată, trasabilitatea, începând de la seminţe, îngrăşăminte, procese de producţie, de prelucrare ş.a.m.d, atunci nu poţi vinde la preţuri înalte. Şi scopul nostru este să stimulăm crearea acestei infrastructuri ca să fim în stare să vindem pe piaţa europeană. Noi avem cotă de export pe piaţa Uniunii Europene a produselor de origine animală şi nu realizăm lucrul acesta.

Dar este ceva care trebuie finalizat. În primul rând, infrastructura de laboratoare şi instituţii care să certifice producţia pentru export şi să creăm şi posibilitatea ca agenţii economici care lucrează în domeniul produselor de origine animală să facă investiţii şi să-şi certifice sistemele de asigurare a inofensivităţii în conformitate cu standardele europene. Este o situaţie foarte clară pe care o promovăm. Am fost întrebat de reprezentanţii Fondului Monetar dacă vom obţine rezultate rapide promovându-ne aceste reforme.

Am răspuns afirmativ, deoarece noi ne dorim mult să stimulăm îmbunătăţirea capitalului uman, pentru că lipsa de informaţie este un impediment în dezvoltarea afacerilor. Trebuie eliminate toate barierele din calea exportului. Până nu demult erau multe restricţii la export, pe care le-am eliminat. Acum s-au creat posibilităţi pentru cei care lucrează în domeniul respectiv de a-şi folosi producţia aşa cum cred de cuviinţă. Apoi vom simplifica tot ce-i legat de certificări. În Moldova sunt necesare 10 zile pentru a pregăti documentele pentru export.

În ţările care au exporturi masive, aceasta durează 30 de minute, indicator la care vrem să ajungem şi noi. Este un şir de priorităţi şi obiective pe care le-am fixat în programul de guvernare pentru următoarea perioadă. Agricultura şi industria alimentară trebuie să devină locomotiva relansării şi recuperării economice în ţara noastră.

Piaţa – marea distorsiune

– Se vorbeşte de mai bine de un an de criza economică. În ce măsură a afectat aceasta economia şi mai ales agricultura Moldovei?

– Moldova se confruntă cu această criză de mai mulţi ani şi sigur că a afectat serios economia. Criza a existat şi există din cauza politicilor care au fost promovate. Fiindcă a fost stimulat importul. Şi asta înseamnă distorsionarea pieţei interne. Noi trebuie să stimulăm producătorii interni pentru a crea ofertă pentru piaţa internă. De exemplu, anul trecut noi am importat de 700 milioane dolari produse alimentare, iar anul acesta de 300 milioane. Şi sunt produse pe care noi le avem şi în ţară. Dar avem probleme cu rata de schimb a leului.

Băncile, la fel ca în România

– Care este relaţia agricultorilor din Moldova cu băncile?

– Creditele sunt scumpe, se acordă, dar foarte greu, fiindcă trebuie să ai gaj care este de şapte ori mai mare decât suma creditului. Aici este problema şi noi ne gândim să facem un fond de garantare a creditării pentru cei mici, astfel încât băncile să aibă garanţie şi să faciliteze creditarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, mai ales în agricultură.

– V-aţi gândit la crearea unei bănci pentru agricultură, cu susţinere de la bugetul naţional?

– Trebuie să avem instrumente de a compensa rata dobânzii la creditele comerciale care sunt pe piaţă. În discuţiile pe care le-am avut cu Banca Mondială şi cu Fondul Monetar, am pus problema costurilor investiţiilor în Republica Moldova, care sunt mari. Creditul este o investiţie, chiar dacă este operaţional sau pe termen lung. De aceea trebuie să găsim soluţii ca o parte din costul investiţiei să fie facilitat prin granturi sau prin alte scheme de susţinere a fermierului.

Proiectele transfrontaliere, în aşteptare

– Care este relaţia dvs. cu agricultorii şi cu structurile de stat din România?

– Acum trebuie să restabilim bunele relaţii cu fraţii noştri din România şi asta ne va permite să beneficiem de acele proiecte care pot fi promovate în cadrul politicii de vecinătate UE-Republica Moldova şi în cadrul proiectelor transfrontaliere. Aici am solicita suportul colegilor noştri din România ca să ne asigure cunoştinţe şi experienţe în ceea ce priveşte elaborarea proiectelor care pot fi propuse în cadrul acestor posibilităţi de promovare. Am avut o discuţie cu prefectul de Iaşi, la Ungheni, în cadrul unui for investiţional regional, şi vom căpăta susţinerea respectivă pentru crearea unui centru de elaborare a proiectelor.

– Agricultura în Moldova se practică încă pe suprafeţe mari fără utilizarea unor tehnologii de ultimă oră. Aveţi ca prioritate modernizarea acestui sector?

– Noi nu avem încă utilaje moderne pentru a dezvolta agricultura. Cred că totul depinde de politica pe care o vom promova în noua alianţă. Susţinem investiţiile în tehnică nouă, în utilaje performante şi vom stimula acest lucru prin politicile pe care le vom promova. Altă problemă sunt preţurile. Eu sper că vor fi preţuri de piaţă şi condiţii facile de achiziţionare a tehnicii şi tehnologiilor pentru toate categoriile de agricultori, dar şi de valorificare eficientă a producţiilor obţinute.

I.BANU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2009

Vizualizari: 643



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI