Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Înălţarea Sfintei Cruci

Nu putem fi creştini, nici nu putem vorbi despre Învierea Mântuitorului dacă nu vorbim, în egală măsură, şi despre cruce. O zi pe an, 14 septembrie, este închinată praznicului împărătesc al Înălţării Sfintei Cruci.

Povestea Crucii

Ea, Crucea, a apărut ca simbol al creştinismului în anul 312 după Hristos, când împăratul Constantin cel Mare a văzut pe cer, din voia Domnului, acest semn. Astfel, el i-a biruit pe duşmanii săi şi s-a convertit la creştinism. Mai apoi, mama sa, Elena, a fost trimisă la Ierusalim ca să caute crucea pe care a fost răstignit Iisus. Ea a găsit toate cele trei cruci din timpul răstignirii, adică şi pe ale tâlharilor, şi a avut privilegiul să o descopere pe cea a Mântuitorului, atingând o femeie moartă cu toate trei crucile.

Crucea sfântă a făcut ca moarta să se ridice din morţi şi să umble, să vorbească, să fie sănătoasă. În faţa minunii, împărăteasa şi suita ei s-au închinat Sfintei Cruci, iar poporul a slăvit-o, după ce patriarhul Ierusalimului a ridicat-o deasupra amvonului. De atunci, la fiecare 14 septembrie este sărbătorită Înălţarea Sfintei Cruci sau, cum spune poporul, Ziua Crucii.

Rugăciune

Crucea este unul dintre primele simboluri ale creştinismului, pe cruce fiind răstignit Hristos. Creştinii îşi mărturisesc credinţa în Sfânta Treime făcând semnul crucii pe piept şi rostind, mai ales în această zi, o rugăciune spre cinstire: „Bucură-te, Cruce purtătoare de viaţă, semnul cel nebiruit al creştinătăţii, uşa raiului, întărirea credincioşilor, zidul cel dimprejurul Bisericii prin care s-a pierdut şi a încetat blestemul, s-a înghiţit puterea morţii şi ne-am înălţat de pre pământ la cele cereşti; armă nebiruită împotriva demonilor, mărirea mucenicilor, podoaba cuvioşilor cu adevărat, limanul mântuirii, ceea ce dăruieşte lumii mare milă.“

Puterea busuiocului sfinţit

Calendarul popular consemnează Ziua Crucii, când se schimbă discret anotimpurile, şi sub denumirea de Cârstovul Viilor sau Ziua Şarpelui. Este momentul în care se crede că şerpii se retrag în hăurile de sub pământ, unde stau ascunşi până pe 17 martie, de Alexii. De Ziua Crucii se adună ultimele plante de leac de pe câmpuri, mai ales mătrăgună şi năvalnic, care se duc împreună cu busuiocul la biserică şi se aşază în jurul crucii, pentru a fi sfinţite de preot.

Ele se păstrează la icoane şi, se spune, sunt vindecătoare de boli şi aducătoare de dragoste. Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii fereşte şi animalele de boli, le face fetelor părul frumos, feresc de trăsnete dezlănţuite.

Nina Marcu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.17, 1-15 SEPTEMBRIE 2009

Vizualizari: 623



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI