Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

ACASĂ

ACASĂ – ce magic, ce dulce cuvânt,
Şi câte-nţelesuri cuprinde!...
Rostindu-l, se-ndreaptă întâiul tău gând
La ţară, la brazda acestui pământ,
La vatra cu pâinea fierbinte.

Iubirea de glia străbună, de sat,
C-o mie de fire te leagă
Şi-oriunde baţi drumul în lung şi în lat,
Şi-oricâte furtuni peste tine se-abat,
Rămâne în suflet întreagă.

Poţi oare vreodată uitării să dai
Căsuţa cu flori la ferestre?
Acolo e leagănu-n care-ai prins grai,
Acolo-s părinţii (ce noroc că-i mai ai!),
Dar rar le trimiţi câte-o veste.

Nu uiţi nici cum iarna, pe când erai mic,
Mergeai prin omăt cu colindul,
Nici holdele verii cu aur în spic,
Ciobanii cu turma păscând pe colnic,
Şi râul sclipind ca argintul.

Şi alte imagini în minte-ţi răsar
De unde e-a ta rădăcină:
Biserica albă, cu sfântul altar,
Din care-ai primit de la Domnul în dar
Nestinsa credinţei lumină;

Întâiul tău dascăl ce-n mână ţi-a pus
Condeiul şi abecedarul,
Şi-n cuget tăria de-a nu fi răpus,
Şi-aprinsa dorinţă să zbori cât mai sus,
Pe cât îţi sunt visul şi harul.
................................................................
Române, plecat peste mări, peste ţări,
Ştiu bine că dorul te-apasă,
Ai ochii în lacrimi, te ard remuşcări...
Ajunge! Întoarce-te din depărtări
Căci nu-i nicăieri ca ACASĂ! 

Gelu Oproiu
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 16, 16-31 AUGUST 2008

Vizualizari: 935



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI