Imprimati articolul

Ziua florii-soarelui

An de an, în lunile de vară, la INCDA Fundulea se sărbătoresc, rând pe rând, principalele culturi din ţara noastră. Luna aceasta a venit vremea florii-soarelui să atragă atenţia oficialităţilor, consultanţilor, cercetătorilor şi mai ales fermierilor asupra ultimelor realizări şi cerinţe în materie de hibrizi, dar şi asupra elementelor noi de tehnologie.

Realizări şi perspective în ameliorarea florii-soarelui

În România, floarea-soarelui a fost introdusă în cultură la mijlocul secolului trecut, dar la noi în ţară a cunoscut cea mai importantă perioadă în 1970, prin hibrizii creaţi de prof. Viorel Vrânceanu.

Suprafeţele cultivate au cunoscut după 1990 încoace un ritm ascendent, în 2000 acestea dublându-se chiar. Ce-i drept, randamentele se situează încă sub nivelul potenţialului biologic al hibrizilor aflaţi în cultură. Singura cale ce ar putea duce la rezultate mai bune ar fi optimizarea tehnologiei de cultură. În România există fermieri care obţin 3.500-3.800 kg/ha, dar predomnină cei care obţin 1.000 kg/ha.

Calităţile noilor hibrizi

În ultimii cinci ani au fost introduşi în cultură opt hibrizi creaţi la Fundulea, ce întrunesc cele mai multe dintre cerinţele de pe piaţă care la ora actuală în Europa sunt:

• producţie ridicată de seminţe;
• conţinut ridicat de ulei în seminţe;
• ulei de calitate superioară;
• rezistenţă complexă la boli;
• rezistenţă la lupoaie (Orobanche cumana);
• toleranţa la erbicide.

Noile tendinţe

Pe piaţa produselor alimentare se remarcă noi tendinţe privind calitatea uleiului de floarea-soarelui. Astfel, cererea pentru uleiuri rezistente la temperaturi ridicate, mai puţin saturate, cu lungă rezistenţă la oxidare, este tot mai mare. Aceste calităţi sunt impuse mai ales de noile cerinţe în ceea ce priveşte siguranţa alimentară.

În scopul îndeplinirii acestor cerinţe, a fost creat un nou tip de ulei de floarea-soarelui. Acesta trebuie să aibă conţinut scăzut de acid linoleic (15-20%) şi conţinut ridicat de acid oleic (80-85%), procentul acestor compuşi fiind exact invers faţă de uleiul clasic obţinut până acum.

Printre hibrizii care au atras atenţia vizitatorilor se află Alex, cu rezultate foarte bune în zonele nordice, hibrizii HS 26-24 şi HS 26-25 cu rezistenţă la lupoaie, precum şi HS- 2708 şi HS-2709 care au răspuns foarte bine la condiţiile de secetă din anul trecut.

În câmpul experimental de agricultură durabilă am putut vedea efectele nefavorabile ale unei practici privind compactarea solului. Cercetătorii au insistat asupra acesteia pentru a atrage atenţia asupra traficului necontrolat al utilajelor în culturi care afectează mult creşterea şi dezvoltarea plantelor.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 15, 1-15 AUGUST 2008

֩ Comentarii