Minciuna alimentelor > REVISTA LUMEA SATULUI

Invitatul discuţiei de astăzi este domnul profesor Gheorghe Mencinicopschi, biolog, director al Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

– De la o vreme circulă zicala că „Suntem ceea ce mâncăm“, aşa este?

– Alimentele nu sunt doar o desfătare a simţurilor, ci sunt cele care ne construiesc, ne apără de boli, ne vindecă sau ne distrug sănătatea. În noi mor în fiecare secundă milioane de celule care trebuie înlocuite de altele cu aceleaşi funcţii, iar materialele de construcţie a acestora de unde sunt luate? Din alimente. Deci calitatea alimentului este esenţială pentru sănătatea omului.

– Oamenii cred că în trecut ne hrăneam mai sănătos. Este adevărat sau nu s-a schimbat nimic?

– La începutul existenţei sale, omul avea în structura dietei peste 600 specii de plante şi de animale. Deci o varietate enormă de alimente. Astăzi această varietate s-a redus drastic, pentru că de fapt se cultivă 4-5 cereale, iar dintre resursele animale au mai rămas doar porcul, pasărea, vita şi, mai rar, peştele.

La aceasta se adaugă şi sedentarismul. Omul modern nu mai este „nevoit“ să alerge după procurarea hranei, efort care îl făcea să consume 2.900-3.000 de kilocalorii pe zi, în comparaţie cu mai puţin de 100 de kilocalorii care se ard astăzi de către omul sedentar. Lucrurile s-au complicat şi mai mult, mai ales în ultima sută de ani, când au fost inventate peste 300.000 de substanţe care nu existau în natură şi care, din păcate, ajung şi în hrana noastră.

– Din păcate, nu toţi aditivii au stabilite dozele zilnice admise, nu au fost studiaţi sub toate aspectele toxicologice pentru a fi declaraţi siguri. De aceea, sunt surprize. Roşu 2G sau E128, după ce a fost folosit mai multă vreme, s-a constatat că este cancerigen şi a fost eliminat. Dar cine le dă sănătatea înapoi celor care au consumat?

Pe lângă aceştia mai sunt şi contaminările nedorite, accidentale cu metalele grele, cadmium, plumb sau unele pesticide ori antibioticele folosite în creşterea animalelor, hormonii, şi aşa mai departe; toţi aceştia ne otrăvesc mâncarea.

– Fiecare stat are propria lui autoritate însărcinată cu supravegherea calităţii alimentelor, a siguranţei alimentare. Numai că la noi nu se pot face analize şi nu se poate realiza o monitorizare globală a alimentelor. Asta ar însemna bani foarte mulţi, cu infrastructură de laboratoare şi de specialişti enormă.

– Se mai poate, dar până la urmă alimentul sănătos rămâne cel natural integral. De exemplu, mărul. Aşa cum îl culegem din pom, aşa trebuie consumat. În momentul în care deja am început să-l curăţăm de coajă am pierdut din valoarea nutriţională.

Dacă stoarcem din el sucul am pierdut şi mai mult, iar dacă îl mai şi pasteurizăm, pierdem şi mai mult pentru că am distrus enzimele, ele fiind adevăraţii animatori ai vieţii. Este important să consumăm mai mult de 400 de grame de fructe sau legume proaspete pe zi, asta în contextul în care consumăm şi glucide complexe, cum sunt cerealele integrale la care trebuie să adăugăm proteinele vegetale şi animale. Doar aşa omul îşi acoperă necesarul fiziologic în nutrienţi.

Astăzi e doar o iluzie că avem o plajă variată de produse alimentare pentru că sunt foarte multe care au la bază acelaşi aliment. Ele sunt însă mult modificate din punct de vedere compoziţional faţă de cele naturale.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu