Slujbaş la şcoala pământului > REVISTA LUMEA SATULUI

Inginerul Eugen Florea a lucrat 36 de ani în producţie (agricultura de stat), are 13 brevete de invenţii, medalii obţinute la saloanele de specialitate de la Iaşi, Bruxelles, Geneva şi Budapesta. A scris şi a publicat lucrări în reviste de specialitate şi nu a fost zi de la Dumnezeu în care să nu gândească un proiect în folosul generaţiilor viitoare.

Cu siguranţă că nu diplomele, faima sau banii îl determină pe inginerul agronom Eugen Florea să muncească de o viaţă, la câmp sau la biroul din locuinţa lui, unde aşterne pe hârtie idei inovatoare şi soluţii pentru rezolvarea unor probleme specifice agriculturii…

De o viaţă deci trudeşte pentru ca pământul să rodească şi să renască, fără ca cineva să-l oblige. O face în numele promisiunii pe care şi-a făcut-o în ziua când s-a înscris la Facultatea de Agronomie din Timişoara: „Vreau să fac ceva pentru agronomie, pentru că vreau să fac.“

Înţelesul acestor cuvinte se desluşeşte astăzi, când într-o desăvârşită discreţie, la vârsta de 80 de ani, continuă cercetările începute în studenţie, deschizând drumuri generaţiilor de specialişti care se confruntă cu marile dureri ale pământului.

În acest moment, inginerul Florea este preocupat de aplicarea în practică, a două invenţii: prima se referă la mijloacele prin care se poate aplica tehnologia la „semănat cu rigole deasupra rândului“.

Aceasta este o invenţie americană de acum 80 de ani, căreia românii nu i-au acordat importanţă, deşi, după părerea domniei sale, ar fi adus beneficii colosale agricultorilor. De ce s-a oprit asupra acestei metode şi de ce insistă să fie introdusă în actualele programe de prevenire a deşertificării?

În primul rând, pentru că tehnologia conduce la acumulări importante de apă din precipitaţii şi asigură conservarea apei în sol. Totodată, noua tehnologie reduce, până la evitare, eroziunea de pantă şi eoliană. În al doilea rând, creşte siguranţa recoltei prin protecţia plantelor de îngheţ, iar în ansamblu s-a constituit „procesul său tehnologic.“ Se apreciază că aduce un spor de recoltă de peste 10%!

La aceste concluzii a ajuns inginerul Eugen Florea şi colaboratorii lui, un grup de specialişti, recunoscuţi în toată România pentru valoarea lor profesională.

Începutul implementării acestei metode a fost în urmă cu 10 ani, când la Poarta Albă au fost făcute primele lucrări cu o semănătoare adaptată după recomandările inginerului Eugen Florea: distanţa între rânduri de 17,5 cm cu roţi de tasare. Metoda de lucru cu această semănătoare a fost aplicată şi de agricultorii din Ialomiţa, Tulcea şi Timişoara.

Ca multe alte investiţii în agricultură, noul pătrunde greu în producţie. Cu toate acestea, maşina agricolă care seamănă cu rigole deasupra rândului a intrat în atenţia specialiştilor. Anul trecut, această maşină excepţională a fost prezentată la expoziţia INDAGRA.

Putem spune că o etapă din viaţa inginerului inventator Eugen Florea se încheie doar pentru a lua de la capăt un alt proiect: echipament de minirariţe ataşat la semănătoarea de prăşitoare. Încercările s-au realizat deja, la sfârşitul lunii mai, pe terenul SC AGROBELA din localitatea Nistoreşti, judeţul Constanţa.

Echipamentul care participă la semănat este în principiu simplu, nişte minirariţe montate în faţa secţiilor de semănat, care se reglează pentru a săpa la adâncimea de 4-5 cm şi lăţimea de 4 cm. Aspectele experimentale agrotehnice vor continua cel puţin doi ani până la evaluarea recoltelor obţinute.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu