Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Criza alimentară, discutată la OIM

„Ce trebuie făcut, pentru a preîntâmpina o posibilă criză alimentară?“ aceasta este o întrebare la care s-a căutat răspuns şi în cadrul Lucrărilor anuale ale celei de-a 97-a sesiuni a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM).

Întrunirea a avut loc recent, la Geneva. Pentru prima dată, tematica s-a axat pe agricultură şi pe viaţa muncitorilor agricoli, în contextul influenţei modificărilor climaterice asupra populaţiei.

Datele prezentate trezesc

într-adevăr îngrijorare la nivelul organismelor internaţionale, dar trebuie spus că problema de fond a alimentaţiei nu se poate rezolva prin simpozioane şi dezbateri. Fără o implicare a guvernanţilor şi instituţiilor financiare capabile să facă investiţiile financiare necesare, înfometarea omenirii se va agrava şi mai mult.

Conform Raportului anual prezentat în plenul sesiunii, aproximativ 3,4 miliarde de oameni din populaţia planetei trăiesc şi muncesc în mediul rural, în condiţii din ce în ce mai grele, iar sărăcia se accentuează de la un an la altul.

Din acest motiv, sesiunea OIM şi-a propus să găsească soluţii pentru reducerea sărăciei şi crearea unor condiţii decente de trai în mediul rural. La lucrări au participat aproximativ 3.000 de delegaţi din 182 de state membre ale OIM, reprezentând în număr egal guvernele, angajatorii şi muncitorii.

Suntem cei mai săraci din UE

Din nefericire, în cadrul Uniunii Europene România se înscrie în rândul ţărilor cu un standard de viaţă extrem de scăzut, populaţia fiind considerată săracă. Acest lucru reiese foarte clar şi din studiul realizat de curând de Oficiul de Statistică al Comunităţii Europene (Eurostat).

Cercetarea a urmărit impactul preţurilor asupra puterii de cumpărare a populaţiei la principalele trei mari categorii de produse alimentare: carne; pâine şi cereale; lapte, brânză şi ouă. Acestea reprezintă 60% din componenta alimentară, în toate cele 27 de state membre ale UE. Şi la acest capitol România s-a situat pe un neonorant loc întâi în ceea ce priveşte ponderea alimentelor în coşul de consum. Cea mai mică pondere, de numai 9,5%, s-a înregistrat în Regatul Unit al Marii Britanii. La polul opus, ţara noastră, cu 34,5%! Alte procente: 9,7 în Luxemburg şi 23,2 în Lituania.

Salarii de zece ori mai mici

Conform studiului, salariile românilor sunt printre cele mai mici din UE, iar ţara noastră ocupă penultimul loc în ceea ce priveşte costul forţei de muncă pe oră. Astfel, un angajat român câştigă în medie 2,86 de euro pe oră, mai slab plătiţi fiind doar bulgarii, cu mai puţin de 2 euro.

Ţările în care ora de muncă este cel mai bine plătită sunt Suedia, Danemarca, Luxemburg şi Belgia, cu aproximativ 32 de euro, în timp ce media pentru cele 27 de state ale UE este de aproximativ 20 de euro pe oră. Menţionăm aici că, potrivit Institutului Naţional de Statistică, câştigul salarial net al românilor a crescut în aprilie 2008 cu 24,8 procente, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 1.282 de lei.

Menţionăm că ponderea alimentelor în indicele armonizat al preţurilor de consum arată cât din bugetul unei gospodării este destinat produselor de hrană. Acest lucru înseamnă că românii trebuie să cheltuiască din leafa lor, în medie, 34,5% numai pentru alimente.

De aici se poate trage concluzia că suntem un popor sărac, iar viaţa cea mai grea o au locuitorii satelor. Venitul mediu în oraşele mici se situează la cel mult 250 de de euro, iar la sate, chiar sub 100 de euro.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 13, 1-15 IULIE 2008

Vizualizari: 715



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI