Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Oameni de nota... 10
Valerian SOLOVĂSTRU, asemenea marelui stejar

Stejarul falnic din inima codrilor Bucovinei poartă un nume care, în prima sa parte, are o compunere savantă cu semnificaţie de unicat. Această unicitate pare a avea trăsături prin care gena sa fundamentală ne induce în lumea mirifică a codrilor falnici, evocaţi cu atâta profunzime şi talent de inegalabili intelectuali bucovineni.

Mai ales de poetul neamului, Mihail Eminescu. Prenumele pare a avea mai mult o componentă religioasă, decât vegetariană. Oricum, ambele componente ne conduc spre ideea profilului moral şi fizic a unui om de excepţie.

Revenind cu trupul şi sufletul în lumea mirifică a codrilor bucovineni, ar fi de subliniat din capul locului că personajul rubricii de faţă, inginerul Valerian Solovăstru, are şansa de-a se mândri că gestionează cel mai mare patrimoniu silvic din România. Statistic vorbind, acest patrimoniu însumează aproximativ 470.000 de hectare, care în 2007 a adus Regiei Naţionale a Pădurilor un profit ce reprezintă 40% din rezultatele financiare ale acesteia.

Spuneam despre Valerian Solovăstru că ar avea în el o anume „genă silvică“. În sprijinul acestei afirmaţii vine şi educaţia sa profesională. Prima diplomă de silvicultor o obţine în anul 1980, după absolvirea Liceului Silvic din Câmpulung Moldovenesc.

După cinci ani, intră în posesia diplomei de inginer silvic, moment din care începe aventura sa profesională într-un domeniu pe cât de fascinant, pe atât de dificil de gestionat. A început să realizeze dimensiunea acestor dificultăţi la nivelul anului 2007, când a fost înscăunat în postul de director al Direcţiei Silvice Suceava.

Până să ajungă aici, a muncit din greu la conservarea şi refacerea pădurilor din zona ocoalelor silvice Pojorâta şi Cîrlibaba. Se pare că o parte din inima sa a rămas la ocolul silvic din Cîrlibaba, unde a trudit timp de 15 ani. Aici pare să fi atins apogeul profesional. Mărturie stă astăzi o plantaţie de 30 hectare înfiinţată de el şi care se dezvăluie a fi o realizare silvică cu putere de referinţă în Europa.

Eroul nostru îşi evaluează cu realism atât reuşitele, cât şi neîmplinirile trecutului, dar în noua sa calitate de general manager al silviculturii sucevene se arată îngrijorat mai ales de viitorul patrimoniu pe care-l gestionează. Este obligat să înfrunte acum grupurile de interese, care în numele unei anumite credinţe strămoşeşti fac presiuni pentru a acapara o treime din fondul silvic al judeţului.

Pentru a avea câştig de cauză, aceste grupuri au pus la înaintare înalte feţe bisericeşti, care par a fi jurat strâmb pe crucea ce le atârnă de gât.

Acest fond silvic ce măsoară aproape 170.000 de hectare, reprezintă elementul dezorganizator în gestionarea fondului silvic sucevean. În lipsa unei decizii legislative definitive, acest patrimoniu a rămas de izbelişte.

Cum s-ar spune, din punct de vedere investiţional.

Inginerul Solovăstru acuză şi lipsa unei strategii credibile care să garanteze eficacitatea în interesul statului a unor investiţii bugetare. Discuţia cu el lasă să se înţeleagă că multe dintre ambiguităţile legislative din acest sector au tentă vădit intenţionată.
Inginerul Solovăstru nu pare a fi afectat profund de aceste jocuri murdare făcute la marea masă a ruletei silvice.

El se prezintă în faţa semenilor săi cu un CV profesional şi moral de invidiat. Puţini sunt silvicultorii din România care să poată prezenta un bilanţ profesional de dimensiunea celui realizat de omul nostru de nota… 10. De-a lungul existenţei de silvicultor, el a împădurit 30.000 de hectare, adică mai mult decât reprezintă fondul silvic al unui judeţ de câmpie. Cinste lui şi colaboratorilor săi!

I. BANU, I. POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2008

Vizualizari: 2534



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI