8 miliarde de euro pentru dezvoltarea satului românesc

• Convorbire cu doamna Cornelia Harabagiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale

Rep.: Înţelegem că aveţi speranţa că, nu peste mult timp, PNDR va fi aprobat de Uniunea Europeană. Ce înseamnă acest lucru pentru agricultorul român în general şi pentru potenţialii beneficiali în special?

C.H.: Pentru a introduce un pic cititorii în context este bine de ştiut că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este un document supus, conform regulamentelor comunitare, unor negocieri şi unor analize.

Aprobarea oficială se face, în mod normal, pentru fiecare stat membru în termen de şase luni de la depunere. În prezent, ne aflăm în a doua fază de discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene în ceea ce priveşte programul. Pe 26 noiembrie 2007 s-a trimis varianta revizuită a acestui document în vederea analizării de către experţii comunitari a informaţiilor completate conform observaţiilor lor şi aşteptăm un nou răspuns de la aceştia.

Următoarea etapă este trimiterea documentului oficial, cel târziu în a doua lună a anului 2008, care va intra în comitetul de aprobare, unde sunt reprezentate toate statele membre. Această aprobare se poate obţine undeva la sfârşitul lunii februarie 2008, moment în care putem lansa primirea proiectelor.

Practic, pentru fermierul român acest lucru înseamnă deschiderea unei noi linii de finanţare pentru investiţii în agricultură, silvicultură, cât şi în activităţi nonagricole. Din acest moment va începe concurenţa pe proiecte, urmând a se aplica o procedură de selecţie în funcţie de nişte priorităţi. Trebuie ştiut faptul că întreprinderile mari sunt finanţate prin fondurile structurale, iar cele mici şi mijlocii primesc bani prin PNDR.

Rep.: Din câte ştim, trei dintre măsurile SAPARD au fost preluate şi de PNDR în cadrul căruia sunt considerate măsuri prioritare. În ce constă această prioritate?

C.H.: Legat de cele trei măsuri prioritare trebuie menţionat faptul că nu toate sectoarele din agricultură reprezintă o prioritate pentru România şi acest lucru se poate vedea din alocările financiare. În cazul PNDR, avem stabilite priorităţi pe sectoare, criterii de eligibilitate şi de selecţie. Practic nu se mai aplică principiul „primul venit, primul servit“ care funcţiona în cazul programului SAPARD. Acum trebuie îndeplinite condiţiile de selecţie în baza cărora proiectul va fi selectat şi ulterior se va trece la semnarea contracului.

Aşadar, vor primi finanţare cele mai bune proiecte, însă vreau să subliniez un aspect: prioritate nu înseamnă excludere. Ceea ce nu este acoperit în priorităţi se va finanţa în limita sumelor rămase.

Cele trei măsuri sunt prioritare, în primul rând deoarece ele au rămas fără finanţare în cadrul SAPARD şi pentru că în cadrul PNDR beneficiază de sume generoase.

Dacă ne referim la Măsura nr. 121 privind modernizarea exploataţiilor agricole, trebuie menţionat că SAPARD-ul a finanţat investiţiile private în ultimii doi ani, iar Guvernul a lansat programul Fermierul care a asigurat acest tip de investiţii. Practic, această măsură este prioritară deoarece în acest sector trebuie implementate proiecte care să ducă la respectarea standardelor europene, altfel nu vor putea rezista pe piaţă.

Unul dintre obiective este ca hrana populaţiei să fie asigurată din producţia internă.

Aşadar, măsura a fost deosebit de importantă şi în cadrul programului SAPARD, iar prin PNDR i-a fost alocată suma de aproximativ 680 milioane euro. În cadrul acestei măsuri sunt câteva sectoare pe care se va pune accent: creşterea animalelor, unde ne referim în special la bovine pentru carne şi lapte, ovine, caprine, porci şi păsări pentru ouă; în sectorul vegetal prioritate vor avea culturile plantelor tehnice, legumele, fructele, viţa-de-vie şi tot ceea ce înseamnă cultură ecologică.

Următoarea măsură prioritară este nr. 322, referitoare la renovarea şi dezvoltarea satelor, o parte importantă fiind reprezentată de infrastructura rurală. Dacă stăm să ne gândim bine, nicio activitatea economică nu se poate dezvolta fără condiţii elementare precum curentul electric, alimentarea cu apă şi canalizare.

Pentru această măsură am alocat valoarea echivalentă a întregului SAPARD, adică 1,5 miliarde euro, însă la necesităţile spaţiului rural această sumă este insuficientă.

Suplimentar vor exista şi alte programe colaterale finanţate de la bugetul de stat sau de la cele locale pentru a completa nevoile.

Un miliard de euro pentru creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere

Măsura legată de creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestire, nr. 123 este importantă mai ales când vorbim de sistemul de depozitare şi colectare în sectorul lapte-cereale, legume-fructe.

Lucrurile acestea sunt bine cunoscute. Există o listă de unităţi de procesare carne şi lapte asupra cărora s-a negociat cu UE. Ele se află într-o perioadă de tranziţie până în 2009 şi trebuie să primească finanţare din fondurile de dezvoltare rurală pentru îndeplinirea standardelor europene, altfel ele urmând să fie închise. Acestei măsuri i-a fost alocat aproximativ 1 miliard de euro.

Rep.: Unele date cu privire la modul de accesare au fost difuzate prin cele trei broşuri puse la îndemâna agricultorilor în timpul campaniei de promovare a PNDR-ului. Există siguranţa că măcar acest gen de investiţii va fi finanţat în prima parte a anului 2008? Strâns legat de aceasta, când va apărea Ghidul solicitantului?

C.H.: În momentul în care programul se aprobă vom lansa toate măsurile din PNDR pentru care noi am alocat fonduri începând din 2008, nu doar cele trei care sunt deja cunoscute.

Până la sfârşitul lunii februarie beneficiarii vor intra în posesia Ghidului solicitantului care, la ora actuală, este aproape definitivat pentru toate măsurile. De asemenea cele trei îndrumare ale măsurilor prioritare au fost completate cu informaţii privind documentele justificative, tipul de contract. Aşadar, în momentul în care vom lansa primirea proiectelor, oamenii vor avea la dispoziţie şi ghidurile.

Rep.: Din datele de care dispunem am înţeles că în teritoriu este conturat deja un număr mare de proiecte la fundamentarea cărora s-a şi trecut. Este bine, este riscant?

C.H.: Iniţiativa de a pregăti proiectele dinainte este foarte bună pentru că se câştigă din start câteva luni. Această pregătire a proiectului nu se face ca o cerere de subvenţii.

Există un întreg dosar a cărui întocmire presupune mai multe faze: pregătirea documentelor justificative de natură juridică care însoţesc proiectul, adică acte de proprietate, actele firmei, bilanţ şi tot ceea ce ţine de contabilitate; apoi există acea parte tehnică numită „Autorizaţii şi avize“: autorizaţie de construcţie, aviz de mediu, aviz sanitar-veterinar etc.

A treia categorie de documente, dar care nu pot fi pregătite în momentul de faţă, sunt cele solicitate de Agenţia de Plăţi: cererea de finanţare, partea economică din studiul de fezabilitate.

Toate aceste documente trebuie depuse odată cu proiectul pentru ca acesta să fie conform cu cerinţele menţionate la fiecare tip de investiţie. Aşadar, în momentul acesta persoanele interesate trebuie să aibă ideea de afacere cu toate etapele aferente şi documentele de natură juridică.

De asemenea, ei pot pregăti partea tehnologică, iar dacă investiţia implică şi o construcţie trebuie să ia legătura cu proiectantul şi, în final, să calculeze bugetul de care au nevoie. Nu este bine să pornească de la ideea de a obţine maximum pentru că programul permite acum depunerea mai multor proiecte de către acelaşi beneficiar.

Risc există doar atunci când pregăteşti un proiect care se poate să nu fie eligibil: ori nu apare în lista de investiţii eligibile, ori poate să nu fie selectat că nu îndeplineşte criteriile de selecţie, dar în general nu au fost astfel de probleme.
Mai puţină birocraţie

C.H.: Din punct de vedere procedural, de data aceasta, beneficiatul completează mai puţine documente, într-un singur loc, şi aici mă refer la nivel judeţean, unde le şi depune de altfel. Apoi, sunt documente care nu se mai cer la depunerea proiectului, cum este de exemplu dovada asigurării cofinanţării. La SAPARD se cerea scrisoare de confort, prin care banca garanta că va finanţa această investiţie. Acum, fiecare solicitant va da o declaraţie pe proprie răspundere prin care se angajează să asigure fondurile necesare cofinanţării.

Aşadar, îl priveşte cum se descurcă, important este să aibă banii la momentul potrivit. Pentru beneficiar este un lucru bun, pentru noi însă este destul de riscant. Dar nu cred că se apucă cineva de un proiect fără să se gândească la partea financiară.

Rep.: De fapt, doamnă secretar de stat, la ce fonduri se pot aştepta potenţialii beneficiari din 2008?

C.H.: Întregul pachet financiar destinat dezvoltării rurale pentru perioada 2007-2013 totalizează 8,022 miliarde euro, din care 7,5 miliarde euro vor veni prin PNDR.

Rep.: A existat momentul delicat al clauzei de salvgardare în cazul APIA. Înţelegem că el a fost depăşit, iar fermierii aşteaptă să intre în posesia banilor cuveniţi pentru plăţile directe la hectar...

C.H.: În ceea ce priveşte activarea clauzei putem spune că, la ora actuală, suntem pe un drum bun. S-au făcut progrese majore şi de la zi la zi continuă să se rezolve acele erori care apăreau în sistemul IT al APIA. Firma care realizează acest soft a rezolvat mare parte din deficienţe; mai sunt câteva chestiuni care însă sunt rezolvabile.

Firma de audit a formulat cele 16 recomandări la momentul în care s-a primit scrisoarea şi majoritatea sunt implementate total. S-a mai acordat o amânare, urmând a se transmite la Bruxelles raportul final de audit asupra acestor sisteme, însemnând întreg IACS-ul, adică soft, IT, personal, procedură şi securitatea datelor, însoţit de certificatul de acreditare semnat de ministru. Rămân multe lucruri de făcut aici, dar condiţiile minimale sunt îndeplinite, iar veştile sperăm să fie pozitive.

C.H.: Sfatul meu personal ar fi să se informeze în permanenţă, să fie perseverenţi şi să profite de aceste fonduri europene pentru a-şi dezvolta propria afacere.

Pagini realizate de Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2008

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu