Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Stupăritul, între tradiţionalism şi ştiinţă

O temă de mare actualitate, apicultura este o ramură esenţială pentru agricultorii şi sătenii români. Petre Moraru, director general al Institutului de Cercetări şi Dezvoltare pentru Apicultură, singurul institut de cercetări privat din România, ne-a dezvăluit câteva dintre avantajele stupăritului, dar şi problemele cu care se confruntă apicultorii români.

G.V.: Care este situaţia apiculturii în prezent, în România? Câţi oameni mai sunt dispuşi să facă apicultură?

P.M.: Din evidenţele pe care le are Asociaţia Crescătorilor de Albine, din care face parte şi institutul nostru, rezultă că, în prezent, avem 17.856 de membri cotizanţi, care deţin aproape 700 de mii de familii de albine.

Diferenţa de până la un milion de familii de albine, cât sunt raportate în statistici, este deţinută de alţi crescători de albine, apicultori care sunt înscrişi în alte organizaţii, cu acelaşi scop, sau unii, pur şi simplu, nu şi-au motivat prezenţa ca fiind membrii ai unei asociaţii apicole.

Prin activitatea noastră, am încercat să conştientizăm şi să-i aducem pe toţi apicultorii în aceste organizaţii, pentru că este în avantajul lor să participe şi să acceseze anumite fonduri pe diverse proiecte. În prezent sunt oportunităţi foarte bune în dezvoltarea unor ferme apicole după modelul celor din Uniunea Europeană.

Problema este a „conservatorismului“ pe care îl observ la apicultorii noştri, acel „tradiţionalism“ bun, dar de multe ori şi rău, pentru că sunt anumite abilităţi sau tehnologii care nu mai corespund.

În prezent, apicultura trebuie practicată modern şi la cerinţele pe care ni le impune UE: un minim de igienă, de tehnologie sau de tratament aprobat de comisiile de specialitate de la Bruxelles. Unii apicultori sunt refractari la toate acestea şi merg după acel „tradiţionalism“ sau „după ureche“, ceea ce nu dă bine deloc...

G.V.: Românii practică apicultura ca ramură economică, pentru venituri sau este o pasiune?

P.M.: La români există o pasiune, pentru că nu poţi face apicultură dacă nu simţi albina. Este o dragoste pe care nu o poţi exprima prin cuvinte, este trăită în interiorul sufletului fiecărui apicultor, este tradiţia care a făcut ca această ramură din activitatea zootehnică să nu dispară din România. Dar orice activitate, chiar dacă eşti pasionat de ea, trebuie să aibă şi un scop economic.

G.V.: Consumă românii miere?

P.M.: Au început. Au început să conştientizeze că zahărul este nociv pentru om. Am fost surprins să constat că mai ales tinerii sunt interesaţi de miere, dar şi de produsele de apiterapie.

G.V.: În ce raport sunteţi dumneavoastră, apicultorii, Asociaţia de Apicultori, Institutul de Cercetări cu Ministerul Agriculturii, cu cei care trebuie să vă dea o mână de ajutor?

P.M.: În ultimii doi ani, odată cu formarea acelui grup de producători şi acel dialog social care s-a făcut între autorităţile statului şi asociaţiile profesionale, s-au realizat nişte paşi importanţi. S-a lucrat foarte mult la acest program de dezvoltare a apiculturii pe următorii trei ani. Au fost acceptate la Bruxelles 6 măsuri din cele 11 nominalizate şi a fost aprobat un buget de aproape două milioane de euro pentru susţinerea apiculturii din partea UE.

O parte din buget este pentru susţinerea tratamentului împotriva bolilor, o altă parte pentru subvenţionarea creşterii numărului de familii de albine, pentru subvenţionarea materialului biologic. Sunt şi alte măsuri care vin să susţină dezvoltarea apiculturii, dar mai ales a fermelor apicole.

De aceea este bine ca toţi apicultorii să conştientizeze că trebuie să facă parte dintr-o asociaţie profesională ca să poată să-şi facă proiecte,  să-şi facă un viitor din această meserie care, pe lângă pasiune, le poate oferi şi satisfacţii economice destul de bune.

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2008

Vizualizari: 2079



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI