Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Agricultorii forţează mâna premierului: cu ce folos?

După mai multe demersuri, intermediate în mod profesional de anumite personalităţi cu putere de influenţă, reprezentanţii Ligii Agricultorilor Particulari din România au reuşit performanţa de-a obţine o audienţă la premierul Călin Popescu Tăriceanu.

La discuţia respectivă au participat atât ministrul agriculturii, cât şi cel care gestionează marile probleme ale finanţelor din România, dl. Varujan Vosganian. Ministrul finanţist a avut misiunea ingrată dea răspunde la doleanţele reprezentanţilor agricultorilor, dar nu este foarte sigur dacă domnia sa a subscris la promisiunile premierului Călin Popescu Tăriceanu.

Oricum, el a asigurat reprezentanţii agricultorilor că este solidar cu superiorul său pe linie guvernamentală, în ideea că, printr-o politică adecvată, România are cu adevărat şansa de a deveni a doua forţă agricolă a Europei.

Cum? Ei, aceasta este marea dilemă!

Se conturează o nouă strategie

Reprezentanţii puterii executive, din păcate şi cei ai Ligii Agricultorilor Privaţi, susţin că marea şansă o reprezintă elaborarea unei strategii agricole multianuale, operă economică ce ţine de competenţa Ministerului Agriculturii.

Să fim serioşi! Câte asemenea strategii au fost elaborate în ultimii 17 ani? N-a fost echipă ministerială care să nu apeleze la asemenea „artificii“ pompoase. Rezultatul a fost unul lamentabil, dacă ţinem seama că majoritatea acestor strategii
s-au soldat cu restructurări de fond derizorii. În plan teoretic, aceste concepţii strategice au fost sublime.

Practic, ele şi-au confirmat valoarea doar parţial în acei ani în care România a reuşit să iasă de sub dependenţa importurilor masive de alimente, în special de cereale. În mod paradoxal, tocmai în acea perioadă de abundenţă vegetală zootehnia avea să înregistreze cele mai slabe cote de competenţă. Ca să nu spunem că sectorul în cauză a intrat într-un colaps general. Singurii care au reuşit să se salveze au fost avicultorii. Iar meritul aparţine, deopotrivă, asociaţiei profesionale care şi-a asumat răspunderea gestionării acestui sector.

Îmbucurător este faptul că, în zootehnie, se conturează evoluţii aparţinând unor producători privaţi ce acţionează cu deosebire în sectorul de creştere a porcinelor, poate chiar şi în cel al ovinelor. Faima de altădată a crescătorilor români de taurine pare a fi pălit deocamdată, dar soluţia pentru care au optat cei care gestionează acest sector este cel puţin promiţătoare.

Spunând acestea, să ne întoarcem la rezultatul practic al întâlnirii reprezentanţilor agricultorilor privaţi cu premierul Călin Popescu Tăriceanu.

Un optimism moderat

Semnalul încurajator ar fi acela că, după mai bine de trei ani de gestionare economică a ţării, premierul înţelege marea şansă agrară a României. Supralicitând, premierul avansa ideea de a deveni a doua forţă agricolă a Europei, după Franţa.

Reprezentanţii LAPAR au propus premierului unele soluţii pertinente. Nu ştim dacă toate sunt şi viabile, în condiţiile în care România este obligată să se supună recomandărilor comunitare. Premierul a luat notă de doleanţele lor şi, după cum era normal, a solicitat Ministerului Agriculturii să elaboreze o strategie multianuală. Studiul ştiinţific solicitat este pe cale de a fi finalizat. Întrebarea este: în ce măsură acesta va garanta progresul agriculturii româneşti?

Oricum, presiunea exercitată de reprezentanţii LAPAR asupra guvernanţilor se cuvine a fi catalogată ca o realizare meritorie.

Un verdict final asupra acestor acţiuni revendicative va putea fi dat doar în momentul în care guvernul şi cu deosebire premierul Călin Popescu Tăriceanu vor dovedi prin măsuri economice şi financiare că promisiunile făcute se vor împlini.

Luminiţa PANDREA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2008

Vizualizari: 687



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI