Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Parcul Naţional Bucegi
O comoară a naturii, în pericol de a fi distrusă

Masivul Bucegi deţine un loc de frunte în lanţul Carpaţilor Româneşti îndeosebi prin flora sa de o rară bogăţie şi diversitate, care i-a atras pe iubitorii naturii din ţară şi străinătate. În acelaşi timp, lucrările ştiinţifice elaborate de prestigioşi botanişti de la începutul secolului trecut au stat la baza primului act de constituire a unor rezervaţii – monumente ale naturii printr-o hotărâre guvernamentală – HCM nr. 965/17-XI – 1943.

După aproape o jumătate de secol, la 27 ianuarie 1990, printr-un ordin ministerial, a fost înfiinţat Parcul Naţional Bucegi, o structură administrativă care gestionează o suprafaţă de 35.700 ha. Din aceasta, rezervaţiile integrale au 9.000 ha şi cuprind zone importante din patru judeţe: Argeş, Braşov, Dâmboviţa şi Prahova.

Ce este azi Parcul Naţional Bucegi?

Directorul general al instituţiei, Horia Juncu, ne-a declarat că obiectivul principal al Parcului este acela de a proteja şi conserva ansamblurile peisagistice şi culturale, dar şi de a asigura condiţii optime pentru activităţi specifice în domenii educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică.

C.B: Ce alte obiective mai aveţi în vedere?

H.I.: Acestea sunt, în ordine: protecţia peisajului de munte prin utilizarea corectă a resurselor naturale şi prin păstrarea tradiţiilor socio-culturale. Avem în vedere realizarea de parcări şi spaţii de camping, spaţii de cazare, noi puncte de informare – Padina şi Scropoasa (DB), Moeciu de Sus şi Râşnov (BV), Sinaia şi Buşteni (PH), dar şi locuri de odihnă în poieni din pădure.

C.B.: Aflăm că sunt încă probleme spinoase în buna funcţionare a Parcului...

H.I.: Aşa este. Între acestea sunt depăşirea capacităţii de suport a patrimoniului natural în cazul turismului necontrolat, circulaţia – în afara drumurilor publice – a ATV-urilor, a motocicletelor şi a autoturismelor de teren, de parcă muntele ar fi un mare bulevard sau un traseu aparte de raliuri. Mai avem şi o altă problemă spinoasă: modificarea comportamentului multor exemplare de urs, hrănite voluntar sau involuntar de către turişti şi de administratori de unităţi de alimentaţie publică din vecinătatea parcului şi, de aici, unele incidente neplăcute faţă de oameni.

C.B.: Există acuzaţia că unii cetăţeni s-au autoîmproprietărit cu terenuri în Bucegi.

H.I.: Avem o mare problemă din cauza retrocedărilor de teren. S-a ajuns acum ca 60% din suprafaţa Parcului să fie retrocedată unor cetăţeni. Noi nu ştim ce decid prefecturile şi ce este legal sau nu. Cât priveşte terenul de la Vârful Omu, nu avem nici măcar idee despre ce este vorba. Oricum, Parcul este în pericol de a rămâne fără anumite zone din cauza revendicărilor de teren.

C.B.: Vă descurcaţi cu fondurile de la stat?

H.I.: Activitatea Parcului se desfăşoară cu fondurile oferite de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, care face eforturi mari pentru a asigura protecţia ariilor protejate, dar contăm şi pe fonduri externe.

C.B.: Cât priveşte promovarea colaborării internaţionale...

H.I.: Aceasta se realizează îndeosebi prin parteneriate cu alte parcuri naţionale, dar şi cu organisme europene şi de pe alte continente, aşa cum sunt Europarc, Pan Park, Asociaţia Ariilor protejate din Alpi, Centrul Internaţional pentru Conservarea Carpaţilor, Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, Fondul Mondial Pentru Natură, Federaţia Naturii şi a Parcurilor Naţionale din Europa şi altele, atât pentru schimburi de experienţă, cât şi pentru instruire şi formare profesională.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 9, 1-15 MAI 2008

Vizualizari: 2085



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI