Cadastrul agricol, un deziderat îndepărtat

Cu mult timp în urmă, în Transilvania a existat o modalitate de aplicare a cadastrului, numită la vremea aceea carte funciară. Acolo au fost înfiinţate camerele agricole, iar la fiecare dintre ele era repartizat câte un inginer agronom care, practic, nu se ocupa în mod direct de cadastru, ci îndruma ţăranii spre anumite culturi şi tehnologii, ţinând cont şi de nevoile statului.

Pentru măsurători în unele provincii existau nişte specialişti numiţi hotarnici. La Iaşi, bunăoară, a fost înfiinţată, în 1813, prima şcoală de astfel de ingineri.

În ultimii ani, cadastrul agricol a ţinut de Ministerul Agriculturii, apoi o vreme de guvern, iar acum se găseşte în cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) care aparţine de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. Adică în subordinea unei instituţii care se ocupă de infractori, traficanţi de droguri etc.
E bine, este rău? Un prim răspuns aveam să-l primim din partea a doi „ultimi mohicani“ ai cadastrului agricol: Sterian Lăzărescu, inginer pedolog, şi Anton Penescu, geograf, încadraţi acum la OSPA Giurgiu.

„Am lucrat la Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie Cadastru şi Organizarea Teritoriului (IGFCOT), unde existau la vremea aceea ingineri agronomi şi specialişti în organizarea teritoriului.

La nivelul Ministerului Agriculturii existau Oficiile de Cadastru Agricol şi Organizarea Teritoriului, iar în tertoriu aşa-numitele OCAOT-uri. Aşadar, exista un nucleu de specialişti care se ocupau de introducerea cadastrului agricol în România. Prin 2000, când această activitate a fost preluată de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie (ONCGC), OCAOT-urile au fost şi ele transformate, organizarea teritoriului dispărând chiar din denumire.“

În vara anului 2003 a fost desfiinţată unica secţie de cadastru care funcţiona în cadrul IGFCOT.

La ora aceasta, în România mai putem discuta doar de cadastru general, care este dirijat de ANCPI şi specializat pe măsurători geodezice. Nu mai există deloc interes pentru cadastrul agricol şi, chiar dacă ar exista, acesta nu ar putea fi implementat, deoarece nu mai au specialişti în acest domeniu.

Aşa au decurs lucrurile... Ministerul Agriculturii a rămas fără obiectul muncii de când au fost preluate OCAOT-urile şi la nivel judeţean nu mai are corespondent, aşa cum avea în aceste instituţii specializate care puteau face atât cadastru agricol, cât şi organizarea teritoriului. Singurele prin care MADR mai poate face ceva sunt direcţiile agricole de care ţin şi oficiile de studii pedologice şi agrochimice. Doar, doar o să ne îndrume UE

Sperăm ca, măcar ca stat membru al UE, România să fie dirijată în privinţa cadastrului agricol. În primul rând, pentru că vorbim de cadastru agricol el trebuie să ţină de MADR, nu de altcineva.

Până acum câţiva ani, de exemplu, scoaterea unui teren agricol din circuit se făcea în baza unui studiu, iar pentru cele din clase superioare era nevoie de hotărâre de guvern. Acum se scot fără nicio problemă şi cele din clasa I de calitate şi pe ele se construieşte. Nu cred să dispunem la nivelul ţării de o situaţie privind identificarea şi circuitul parcelelor, atâta timp cât nu există nici planurile şi se lucrează doar la nivel digitalizat.

Cadastrul este un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă şi inventariere sistematică a tuturor bunurilor imobile de pe teritoriul ţării din punct de vedere cantitativ, calitativ şi juridic, indiferent în posesia cui se află bunurile, precum şi reprezentarea acestora pe planurile cadastrale şi în documentele cadastrale, şi în cartea funciară în vederea realizării publicităţii imobiliare.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu