Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Ograda cu „semne“

Lucian Blaga: „Veşnicia s-a născut la sat“.

CASA (I)

Casa, în accepţiunea simbolică a majorităţii civilizaţiilor, este centrul universului material al omului, al familiei sale. Simbolistica adăpostului, a casei, este una dintre cele mai ample, acoperind o plajă foarte mare, de la forma proiecţiei în ortoplan, până la materialele de construcţie şi elementele de decorare ale acoperişului.

Forma casei

Casa/adăpostul a apărut în momentul în care omul s-a sedentarizat, prin trecerea de la ocupaţia de culegător la cea de păstor şi agricultor. Această etapă este deosebit de importantă în simbolistica locuinţei deoarece preia o parte din mitica omului preistoric adăpostit în grote, caverne sau peşteri.

Cum acestea erau identificate ca matrici ale universului, adăpostul temporar sau permanent a preluat elementele simbolice şi mitice alocate adăpostului natural identificat ca matrice generatoare şi protectoare.

Primele adăposturi construite au fost colibele din crengi, a căror formă rotundă a fost impusă de necesitatea ca adăpostiţii să se găsească la egală distanţă de foc, sursa de căldură şi de protecţie contra animalelor sălbatice. Această necesitate a indus prima identificare a adăpostului cu energiile divine, focul fiind perceput în toate religiile ca expresie a divinităţilor creatoare.

Adăpostul circular invoca protecţia creatorului divin prin copierea imaginii universului, protecţie mai mult decât necesară în raport cu fragilitatea materialului din care era construită.

 Focul/vatra centrală şi fumul ridicându-se spre cer (casa divină), au ajuns să reprezinte legătura dintre copia terestră şi originalul celest. Până la a se identifica fumul ca expresie a axei lumii (axis mundi) nu a mai fost decât un pas care, odată făcut, a integrat omul în arhitectura divină. Integrându-se universului divin, adăpostitul avea garanţia protecţiei absolute, mai ales în timpul odihnei, când vulnerabilitatea sa era maximă.

De la început trebuie să facem o distincţie netă între casa rotundă, în general improvizată sau nepermanentă ca locaţie (colibă din crengi, cort din piei de animale), în care triburile de păstori îşi găseau un adăpost temporar, şi casa agricultorilor sedentari (de la bordei la locuinţa supraterană), care era, de regulă, de formă pătrată sau multiplu de pătrate (dreptunghi).

Practicarea agriculturii în luminişurile pădurilor a oferit lemnul ca material de construcţie, trecerea de la coliba de crengi/piei de animale la coliba din trunchiuri reprezentând în fapt trecerea de la forma circulară la forma rectangulară (pătrată).

În acest context, raportul dintre divinitate şi om a suferit o transformare radicală. Casa devenea creaţia durabilă a omului aşa cum acesta era creaţia durabilă a divinităţii. Mai târziu apare germenele disjuncţiei simbolice cerc-sferă: pătrat-cub. Forma rectangulară/pătrată devine atributul creator al omului, care translează astfel spre sine o parte din atributele creatoare ale divinităţii. Prin ea, divinitatea se mută din universul autocreat (rotund/circular/sferic) în universul creat de om (pătrat/dreptunghiular/poliedric). Trecerea adăpostului de la forma circulară la cea pătrată se constituie ca o evoluţie a raportului cu divinitatea.

Evolutiv, templul/biserica devine o firească continuare a casei familiale, ca necesitate a „instalării“ divinităţilor tutelare în centrul familiei comunitare.

Atributul alocat bisericii/templului, şi anume cel de Casă a Domnului, nu este altceva decât etapa finală a „schimbării domiciliului divinităţii“: din cer, în mijlocul comunităţii, alături de alte case ale puterii seculare: casa regelui (palatul), casa sfatului (bătrânilor), casa dreptăţii (judecătoria/închisoarea) etc.

Inclusiv îndelung contestata „Casă a poporului“ din Bucureşti ar putea ascunde, la o analiză atentă, ancestrale (explicite sau nu) simboluri atribuite casei.

A.F. Badiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 6, 16-31 MARTIE 2008

Vizualizari: 800



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI