Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Fereşte-ne, Doamne, de cancerul recesiunii!

Parcă niciodată trecerea dintre ani n-a fost atât de şovăielnică. E, dacă vreţi, după vorba „cu un pas înainte şi câţiva înapoi“. Psihoza recesiunii, a dezechilibrului vieţii noastre de fiecare zi, ne face nopţile de nedormit. Pentru cei cu bani, cu bani foarte mulţi, dar, mai cu seamă, pentru omul de rând. Fiindcă, în general, contemporanii noştri de pe aiurea, dar cu deosebire românii s-au dedulcit la consum, la risipă cu alte cuvinte. Un economist cu pregătire mi-ar replica, sunt sigur, mi-ar întoarce-o cum că economia, economia solidă e susţinută la urma-urmei de consum.

Am înfulecat pe banii străinilor

Şi, aşa şi este! Numai că românii au păpat şi ce n-au visat, dar pe bani de împrumut. Am luat pe datorie, una fără noimă, am înfulecat tot ce ne-a stat în cale, numai că am mâncat tot din grădina vecinului. Banii lui, marfa lui. Peste 80% din produsele agroalimentare desfăcute în marketuri şi supermarketuri au provenit, în ultimii ani, de pe te miri unde. Creditorii îşi vor partea. Au nevoie de lichidităţi.

O datorie externă înspăimântătoare

Aşa se face că datoria României, datoria externă, trece de 60 miliarde de euro. Vreo unsprezece ale statului, iar restul, datorii private. Numai că tot românul trebuie să le plătească. Dobânda, doar dobânda costă acum peste 2,8 miliarde de euro pe an. Fapt este că ce au agonisit „căpşunarii“ pe mere dăm pe apa sâmbetei pe pere. Vorbă românească, vorbă cu tâlc! Mintea cea de pe urmă ne-a trezit la realitate. Abia acum însă… Care este marea eroare? La întrebarea: ce am greşit, unde se ascunde eroarea? e uşor de răspuns. Cele trei resurse însemnate ale ţării au fost zburătăcite în cele patru vânturi. Rea voinţă, nepricepere – cui ce i-a păsat!

Realitatea este că România avea resurse economice însemnate. Le-a vândut, le-a aruncat cui n-a vrut. Resurse financiare – se puteau tezauriza. Şi aşa s-a şi întâmplat, numai că în visteriile potentaţilor şi ale „băieţilor deştepţi“. În ce priveşte cea mai însemnată resursă autohtonă, adică aurul cenuşiu, priviţi împrejur! Am exportat inteligenţă şi am cultivat prostie. Cei care mai au un dram de minte s-au cam dat la fund. Înţelepţiţi şi ei, tot de o spusă românească – Spune-mi cu cine te însoţeşti ca să-ţi zic cine şi cum eşti.

Aşa că forţa de muncă a României este astăzi puternic afectată de nemuncă. Pentru că bătrânii e de datoria noastră să-i protejăm. Au muncit o viaţă! Au dreptul la odihnă! Oricum, nu mai pot! Cei care pot sunt şi ei divizaţi. Unii care fac şi alţii, cei mai numeroşi, care se fac că fac. În acest peisaj uman cancerul recesiunii are şanse. Mari şanse! În ce mă priveşte, nu cred în catastrofe. Fie ele şi economice. Noua guvernare: ce mai poate face? Numai că şi aici venim la vorba cu „peştele de la cap…“ ştiţi dumneavoastră, aşadar este foarte importantă o guvernare, o nouă guvernare inteligentă, perspicace, fără prejudecăţi şi, mai ales, cu intenţii patriotice. Nu patriotarde!

Avem nevoie de români de viţă veche, care să nu se sfiască a privi şi în curtea vecinului, dar care să şi zidească bunăstarea după modelul ţărilor de mare succes. Parcă ne luase Dumnezeu minţile! Trăiam, cine trăia, ca-n sânul lui Avram, fără să gândim, lucru demonstrat astăzi, că în lumea reală totul se plăteşte. Nota de plată, ce-i drept e drept, a venit cam încărcată la socoteală. Şi, din păcate, tot cei mulţi trebuie să pună umărul. Tocmai pentru aceea zic – grijile ţării sunt acum grijile fiecăruia. Trecerea în noul an nu este, tocmai pentru aceea, una triumfală!

Ocroteşte-i, Doamne, pe români!

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 24, 16-31 DECEMBRIE 2008

Vizualizari: 712



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI