Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Noi orientări în Politica Agricolă Comună

Luna trecută, la Bruxelles, miniştrii de resort din toate statele membre UE au efectuat o revizuire a Politicii Agricole Comune (PAC) şi au trasat liniile generale ale viitorului model agricol european de după 2013. Bilanţul PAC s-a vrut o adaptare utilă la solicitările Uniunii Europene extinse, dar şi o evaluare a situaţiei actuale. În plină criză financiară, agricultura mai are de înfruntat, pe lângă provocările de ordin economic, şi pe cele ce vizează aspecte sociale ce ţin de preocuparea tot mai mare a populaţiei faţă de siguranţa alimentară şi de mediul înconjurător.

Întâlnirea a fost cu atât mai importantă pentru noi cu cât este prima modificare a PAC la care România participă în calitate de stat membru, deci cu drept de vot şi mai ales cu posibilitatea de a interveni în deciziile care sunt luate. La întâlnirea cu ziariştii, ministrul Dacian Cioloş a ţinut să insiste asupra obiectivelor României în această discuţie şi să arate care din modificările adoptate ne vizează în mod direct.

Plata la hectar va ajunge la 175 de euro în 2011

Principalul obiectiv al negocierilor a fost acela de a obţine o creştere a subvenţiilor la hectar şi de a atinge nivelul maxim mai repede decât este prevăzut în tratatul de aderare. „Noi am solicitat să putem face acest lucru chiar de anul viitor însă, dat fiind faptul că în 2009 mai putem acorda ajutoare naţionale pentru anumite sectoare, Comisia nu a acceptat această creştere din bugetul de stat“, a precizat ministrul.

Întrucât în cursul negocierilor s-a ajuns la concluzia că bugetul destinat PAC nu poate fi modificat sub nicio formă până în 2013 (şi deci erau excluse şansele de a obţine această creştere prin alocări de la UE), s-a obţinut acordul de a creşte plata la hectar printr-o contribuţie mai mare din bugetul naţional începând cu 2010, an în care nu mai pot fi acordate ajutoarele naţionale negociate pentru trei ani de la data aderării.

Aceste ajutoare cuprinse în bugetul naţional vor putea fi reorientate din 2010 către suplimentarea plăţilor la hectar. „Astfel, începând cu 2011 putem ajunge la un nivel de plată maxim permis de reglementările actuale,  undeva la 175 euro/ha. Plafonul maxim după calcule este de 203 euro, dar diferenţa până la 175 se constituie într-un fond prin care se face plata pe cap de animal.“

Măsuri ce avantajează fermele de subzistenţă

Un alt element, susţinut atât de România cât şi de alte state membre, a fost acela privind simplificarea normelor de eco-condiţionalitate pe care fermierii trebuie să le ia în calcul pentru a beneficia de subvenţiile la hectar sau pe cap de animal. Este vorba despre un pachet de măsuri pe care fermierii români ar fi trebuit să le respecte începând cu 1 ianuarie  2014, dar care a fost amânat până în 2016 pentru ca fermierii să aibă posibilitatea să facă investiţii în ferme pentru a se putea alinia la aceste norme.

Un lucru important pentru noi este acela că penalităţile cauzate de nerespectarea unor condiţii de mediu şi care nu depăşesc 100 de euro nu mai trebuie plătite. Această măsură vizează fermele mici cu câteva hectare, care oricum nu primesc o sumă prea mare şi, dacă ar fi să li se aplice penalităţi, nu ar mai rămâne cu mare lucru. Acesta este un avantaj pentru ţara noastră, întrucât numărul fermierilor care lucrează suprafeţe reduse este foarte mare.

Mai mulţi bani pentru zonele defavorizate

Un rezultat important al negocierilor a fost cel privind articolul 68 din Regulamentul modificat, care prevede posibilitatea ca 10% din alocarea financiară pe un an pentru plăţile directe să fie constituite într-un fond separat din care să fie susţinute fermele aflate în zonele defavorizate, unde costurile de producţie sunt mai ridicate. 10% se aplică la un nivel de finanţare naţional care e prevăzut de plata directă la hectar şi care, după cum ştim, este mai mică în statele noi membre.

Dacă în prima fază Comisia nu a dispus de noi fonduri pentru această măsură, până la urmă s-a reuşit obţinerea în plus faţă de acest fond separat a sumei de 90 milioane de euro anual pentru cele 12 noi state membre (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, România, Bulgaria). România este principalul beneficiar al acestei alocări şi va primi din 2010 până în 2016 o sumă de circa 106 milioane de euro din care va putea da plăţi suplimentare pentru lapte, culturi enrgetice şi alte producţii obţinute în zone cu condiţii dificile.

Se menţine preţul de intervenţie

O altă măsură susţinută de România a fost aceea a menţinerii mecanismelor de intervenţie, în condiţiile în care Comisia Europeană avea intenţia eliminării complete a acestora pe piaţa cerealelor şi a laptelui. Importantă pentru ţara noastră a fost menţinerea preţului de intervenţie la grâu, chiar dacă acesta este la un nivel redus, de 101 euro pe tonă, mai ales în condiţiile actuale de pe piaţă. „Mecanismul nu este foarte convingător, afirma ministrul, dar putea fi totuşi important pe viitor deoarece, în condiţiile în care preţurile vor scădea, ele nu pot trece peste această limită“. Împreună cu alte state membre s-a reuşit menţinerea acestui preţ pentru o cantitate de intervenţie pe piaţă de până la 3 milioane de tone, după care va funcţiona un mecanism de intervenţie prin licitaţie.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 24, 16-31 DECEMBRIE 2008

Vizualizari: 768



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI