Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Cu gândul la colinde şi Irozi

Odată cu intrarea în Postul Crăciunului şi, mai ales, după Sfinţii Andrei şi Nicolae, oamenii satelor trăiesc cu nerăbdare fiecare zi, aşteptând şi pregătindu-se pentru sărbătorile Crăciunului şi Noului An. De la Oancea-Galaţi şi până la Darabani, la capătul de nord al ţării, de la Vulturu-Vrancea şi până la Cârlibaba Bucovinei, copiii sunt cu gândul la colinde, la stea sau la Irozi, iar flăcăii se pregătesc pentru a intra cât mai bine în pielea personajelor din „banta“ Jianului, căiuţi, cerb, urs etc.

Începând cu 20 decembrie, sărbătoarea Ignatului a fost şi este încă asociată cu râmătorul din coteţ. Se spune că la tăiere nu trebuie să asiste niciun milos pentru că porcul moare cu greutate şi carnea nu e bună. De obicei, coada, urechile şi beşica erau date copiilor, pe gospodar interesându-l doar splina, aceasta indicându-i, în funcţie de grosime, cum va fi iarna.

În Ajunul Crăciunului – cuvântul derivă de la verbul a ajuna, a posti – datina cere ca oamenii să mănânce câte puţin din toate roadele pământului pentru ca acesta să rodească la anul. Se gustă din bob pentru a avea saţ, din perje (prune) pentru a te îndulci şi a nu te certa cu nimeni şi din „pelincile Domnului“ (turte subţiri peste care se întinde „julfa“, făcută din sămânţă de cânepă pisată, fiartă şi amestecată cu apă şi miere). Toate acestea se găsesc pe masa pe care gospodinele o pregătesc, aşteptând preotul care, venind cu Ajunul, va binecuvânta bucatele.

În amurg, la ferestre se aud glasurile cristaline vestind venirea lui Iisus pe pământ. Primiţi cu bucurie, micuţii colindători sunt răsplătiţi cu colaci, nuci şi mere. După ce s-au încheiat toate treburile casei şi vitele au primit mâncare pe săturate, că „doar Hristos s-a născut în iesle“, gospodarii îi aşteaptă cu bucurie pe cei care le vor trece pragul în această seară.

La masa mare, un blid şi pentru morţi

La masa mare, potrivit unei credinţe, se adunau şi sufletele celor morţi pentru care, nu demult, se puneau blide speciale de care nu se atingea nimeni. Şi tot în această noapte sfântă se spune că cerul se deschide pentru câteva clipe şi unii oameni stăteau treji pentru a asculta cocoşii cântând în cer. Cel care credea că i-a auzit, avea noroc la bani şi era sănătos tot anul.

Şi pentru fetele mari, Ajunul Crăciunului era o seară specială, ele punând în aplicare o mulţime de procedee pentru aflarea ursitului, printre care şi acesta: nouă păhărele cu apă erau turnate într-un pahar şi, în funcţie de cantitatea de apă găsită a doua zi, fata ştia dacă se mărită sau nu în anul care vine. În prima zi a Crăciunului, gospodina casei pregăteşte o masă îmbelşugată de pe care nu lipseşte carnea de porc sau de pasăre.

În Bucovina există credinţa potrivit căreia e bine să se mănânce mai întâi carne de pasăre pentru ca oamenii să fie mai uşori în viitorul an. În unele părţi din Moldova nu se mănâncă deloc carne de vită în această zi. Motivul? Pentru a nu se îmbolnăvi animalele peste an. Începând din această primă zi de Crăciun şi până la Bobotează, băieţii – din păcate tot mai puţini acum – umblă cu steaua evocând omagiul adus de cei trei magi Fiului Domnului. Iată o urare ce încheie unul din cântecele de stea.

„Să vă fie de bine
La mic şi la mare,
La toţi câţi se află
La astă adunare.
Poftim sănătate,
La toţi, totodată,
Inimă-ntreagă,
Dragoste curată“

Stelian CIOCOIU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 24, 16-31 DECEMBRIE 2008

Vizualizari: 1207



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI