Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Bucovina, în vremuri de sărbătoare

Un motiv de mândrie pentru bucovineni este că încă mai pot fi consideraţi un izvor de tradiţii, chiar dacă timpul ne supune nemilos unei permanente transformări. Astfel că aproape fiecare colţişor bucovinean are o filă de istorie etnografică, folclorică şi cu datini proprii identităţii lui naţionale. Spre bucuria tuturor, încă mai au locuri de poveste, cu ape reci şi cristaline, de munte, cu flori parfumate şi peisaje sălbatice care îi transpun în vremurile când munţii erau fortăreţe pentru noi, iar pădurea nu îşi jelea amarnic copacii seculari, căzuţi de topoarele păgâne.

Ritualul Ignatului

Unul dintre obiceiurile pur româneşti este tăierea porcului, pe 20 decembrie. Legenda spune că sacrificarea acestui animal simbolizează divinitatea solară, care moare şi renaşte împreună cu solstiţiul de iarnă. Bătrânii spun că, dacă animalul nu este tăiat în această zi, nu se mai îngraşă, iar creşterea lui în gospodărie este inutilă.

Înainte de a fi tăiat este aşezat cu capul spre răsărit, este stropit cu agheasmă, iar pe frunte sau pe ceafă este trasată cu cuţitul o cruce pe care se presară sare. Cuvintele care însoţesc aceste gesturi sunt: „Doamne, ajută să-l mâncăm cu sănătate!“. Sângele care curge în timpul sacrificiului este strâns într-un vas cu mei, iar părul porcului este înmuiat în el pentru ca ,,neamul porcilor să nu se stingă“. Bunicii fac copiilor, pe frunte, semnul crucii cu acest sânge, pentru a fi sănătoşi şi puternici.

În seara de ajun, pâinea se aşează sub masă pentru a aduce noroc familiei, iar sub faţa de masă se pune pleavă de grâu, pentru belşug. Tot în acea seară se pune pe masă un colac şi un pahar cu apă, pentru ca sufletele răposaţilor, care vin pe la casele lor, să guste din colac şi să îşi umezească buzele în paharul cu apă.

Gospodinele îi primesc în casele lor, frumos decorate şi cu mese pline de bucate, pe primii vestitori ai naşterii Domnului, colindătorii. Aceştia, îmbrăcaţi în costume tradiţionale, merg din casă în casă pentru a bucura gospodarii şi a le face urări de bine prin cântecele lor. Drept mulţumire, aceştia sunt răsplătiţi cu cozonaci, covrigi, nuci şi mere. În ziua sfântă a Crăciunului, fiecare se întâlneşte cu cei dragi şi se bucură împreună de naşterea Domnului nostru.

Laura DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 24, 16-31 DECEMBRIE 2008

Vizualizari: 714



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI