Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Dobrogenii duc dorul sărbătorilor de altădată

Sărbătorile de iarnă din Dobrogea de astăzi nu mai au fastul, culoarea sau muzica timpurilor de altădată. Au, în schimb, o statornică motivaţie creştină, fiind aşteptate în rugăciune, smerenie şi iubire pentru cel de aproape. Puternică şi neascunsă este bucuria naţiilor care trăiesc de când lumea, la ţărm de Mare, oficiind ritualul prieteniei, participând la sărbătorile şi rânduielile celuilalt!

Aşa s-a făcut că obiceiurile româneşti din această zonă poartă amprenta generozităţii şi armoniei faţă de semenii lor de altădată. Se cuvine spus că străvechile obiceiuri sunt păstrate cu sfinţenie în multe case ale dobrogenilor mai vârstnici, în şcoli, în muzee şi centre de creaţie, aşa că, în ciuda tendinţei de a reînnoi sau inventa forme noi, baza, temelia spirituală a românilor dobrogeni este în siguranţă.

Oltina, ca simbol

Reprezentative pentru zona Dobrogei sunt colindele din comuna Oltina. Costumul popular purtat de colindătorii de astăzi este unul civil – pantaloni de culoare închisă şi cojoace gen şube. Toiagul, la căpătâiul căruia atârnau altădată covrigi şi coroniţe, a fost înlocuit cu bucăţi de zahăr cubic sau cu bomboane prinse la căciulă. Colindă, concomitent, două sau trei cete care îşi „sectorizează“ satul. Primul colind se cântă afară: „Sus, în slava cerului“. După urarea colacului, gospodarii oferă cozonac şi bani. La casa cu fată de măritat se dă o turtă împodobită cu „ploicică“ (bomboane foarte mici), miez de nucă şi miere. În timpul colindatului, în casă se aprinde o lumânare, care se oferă, tot aprinsă, la sfârşit de cântare, colindătorilor.

Alt bordei, alt obicei

Dar, aşa cum spuneam, „câte bordeie, atâtea obiceie“! Dintre obiceiurile cu măşti, specifice Ajunului Anului Nou, în satele dobrogene se practică numai „Capra“ „Ursul“ (Plopeni, Cerchezu, Viroaga), „Cerbul“ (Hîrşova, Dăieni). În satele Ciobanu, Mioriţa, Saraiu se umblă cu „Iapa“. De aceeaşi sorginte este şi obiceiul colindatului cu „Struţul“ (obicei nou, doar de 20 de ani). Ca şi „Iapa“, „Struţul“ are alai după el; cu ambele se umblă din casă în casă şi, în virtutea amuzamentului şi a câştigului de bani, mesajul se spune pe un text umoristic asemănător strigăturilor găinii de la nuntă.

Interesant este un obicei practicat în comuna Garliciu unde, de Anul Nou şi Botezul Domnului, grupuri de copii merg cu Chiraleisa. Veseli, sănătoşi şi curaţi la suflet, micuţii urează gospodarilor sănătate, spor în casă şi rod bogat în grădini.

Angela Culeţu, cunoscuta realizatoare de emisiuni folclorice la Postul Public de Radio Constanţa, constata, cu multă bucurie, că obiceiurile despre care am vorbit „păstrează valorile sărbătoreşti iniţiale, fiind căutate şi în alte zone, de unde vin oameni ca să le vadă şi să se inspire“.
Aşadar, poftiţi în Dobrogea şi vă veseliţi!

Rodica SIMIONESCU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 24, 16-31 DECEMBRIE 2008

Vizualizari: 1202



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI