Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Sărbătorile de iarnă la armeni...

Doamna Droiţa Danielian, membră marcantă a comunităţii armene din Constanţa, s-a bucurat când i-am propus să vorbim despre obiceiurile armeneşti de Crăciun şi Anul Nou. Domnia sa îmi spune că, prin biserică, prin strădania Comunităţii – foarte activă la Constanţa – rânduielile sunt „predate“ tinerilor, iar vârstnicii retrăiesc bucuria timpurilor de altădată…
Crăciunul armenesc este la 6 ianuarie, tot atunci este şi Botezul Domnului, aşa că absolut toată lumea trăieşte din plin magia evenimentului. În ajun, copiii colindă (acum mulţi au învăţat armeneşte), aşa că AVEDIŞ sună pe toate uşile. Pe masa gospodarilor se găsesc bucate la fel cu cele ale românilor.

Diferit este doar felul în care se sărbătoreşte Anul Nou la armeni. Fiind în plină perioadă de post, sărbătoarea este moderată, la locul ei. Se mănâncă pilaf cu stafide, sărmăluţe de post, fructe şi alune. În  toate casele se pregăteşte o supă specială, Supa-Dulce (ANUŞ ABUR), din grâu şi tot felul de fructe. Tinerii ies din casă, se întâlnesc cu prietenii, se îmbrăţişează, se veselesc. Părinţii lor trec în Anul Nou mulţumind lui Dumnezeu pentru ce au primit în decursul anului şi, cu speranţa în suflet, cred că Noul An le va aduce spor şi sănătate în casă.

...Şi germani

Germanii care trăiesc în sudul ţării, cu deosebire în Dobrogea, sunt consecvenţi principiilor pe care le-au moştenit de la străbunii lor. Nicio altă naţie n-a reuşit, cu voie sau fără voie, să clintească integritatea comportamentului lor. În schimb, au imprimat, celor ce au vrut să înveţe, responsabilitate, temeinicie, în tot ce şi-au propus să înfăptuiască. Majoritatea germanilor care trăiesc astăzi în Dobrogea sunt stabiliţi la sate. Tradiţiile, obiceiurile sunt păstrate cu sfinţenie, readuse la viaţă prin Forumul German şi Comunitatea Bisericii Evanghelice, care desfăşoară constant activităţi culturale. Tendinţa acestor autorităţi este de a conserva perfect tradiţiile de altădată.

Iată, desprinse din cronici, obiceiuri de iarnă care le aduc în case parfumul copilăriei:
De Crăciun, cinci fete şi un băiat în cete aduc vestea naşterii lui Iisus. Umblă costumaţi în felul următor: doi îmbrăcaţi în roşu, duc vestea, doi îmbrăcaţi în alb sunt îngerii şi ultimul, îmbrăcat tot în alb, dar cu voal pe cap, o reprezintă pe Maica Domnului. În acest mod umblă prin sat, în ajunul Crăciunului, cântând sau rostind colinde. Fiecare comună avea obiceiuri proprii, în funcţie de religia de care aparţineau locuitorii. În Cobadin, Cogealac, Cogealia, copiii colindau în ziua de Anul Nou, spuneau versuri cu vorbe de duh şi căpătau nuci, mere, dulciuri şi bani.

La 6 ianuarie era sărbătoarea celor trei Magi: Kaspar, Melichior şi Baltazar când, la catolici, pastorul, organistul şi 4-6 membri ai comitetului mergeau din casă în casă şi cântau cântece religioase; se binecuvânta stropindu-se cu apă sfinţită, se afuma cu smirnă şi tămâie, apoi era încasată taxa anuală ce se cuvenea bisericii. Seara rămâneau la masă la ultima casă vizitată. Aici mâncau cârnaţi cu varză murată, şuncă afumată şi alte bunătăţi. La plecare, în afară de bani, primeau şi alte daruri, în special dulciuri. Colindători cu Steaua nu erau – colinda o făcea pastorul.

Grupaj realizat de Rodica SIMIONESCU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 24, 16-31 DECEMBRIE 2008

Vizualizari: 936



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI