Imprimati articolul

„Suntem ceea ce mâncăm“

În perioada 13-16 noiembrie a.c. la USAMV Cluj-Napoca s-a desfăşurat, sub egida Preşedinţiei franceze a Uniunii Europene, Seminarul cu tema „Patrimoniul alimentar“. Organizatorii – Ambasada Franţei în România, Centrul Cultural Francez Cluj, Centrul Cultural Italian şi gazda evenimentului, dar şi vorbitorii, printre care Doru Pamfil, rectorul USAMV Cluj-Napoca, Dacian Cioloş, ministrul agriculturii, au ţinut să sublinieze importanţa valorificării patrimoniului alimentar al fiecărei ţări, consumului de produse ecologice, tradiţionale pentru sănătatea oamenilor.

S-a spus printre altele: „A te hrăni este o nevoie vitală. Este, de asemenea, o reţea de relaţii complexe între intim şi social, între biologic şi cultural. Rădăcinile identitare trebuie să se îmbine cu progresul tehnologic, pentru a modifica stilul de viaţă şi legile pieţei. Hrana este strâns legată de o întreagă moştenire de practici, gusturi, ritualuri, coduri şi reflexe ale diferitelor civilizaţii. Hrana reprezintă diversitate şi identitate.

În contextul globalizării, acest patrimoniu este ameninţat. Rezistenţa faţă de acest proces se amplifică. Luând forma unui mit modern, discursul tradiţionalist pare să se opună globalizării, dar devine el însuşi un argument pentru creşterea vânzărilor. În spatele acestei dezbateri specifice societăţilor aşa-zis «evoluate», se profilează ameninţări serioase: accesul la hrană este inegal repartizat în lume, iar presiunea asupra resurselor nu a fost niciodată atât de puternică. Hrana va fi una dintre principalele mize politice ale deceniilor care vor urma.“

„Reuniunea din aceste două zile, sublinia rectorul universităţii, prof. univ. Doru Pamfil, continuă seria tradiţionalelor «Rencontre Franco-Roumaine», începută de mai mulţi ani şi desfăşurată alternativ în Franţa şi România. De această dată, Universitatea noastră găzduieşte din nou «Les rencontres de Cluj», iar tematica este una incitantă: Patrimoniul alimentar. Am ales această temă pentru a putea reflecta din nou asupra maximei «suntem ceea ce mâncăm».

În graba noastră cotidiană, poate nu ne dăm seama cum această nevoie vitală de a mânca a început tot mai mult să ne supună globalizării şi că am început să ne «macdonaldizăm» în spiritul aşa-ziselor state evoluate, uitând sau neglijând patrimoniul nostru alimentar. A te simţi vestic înseamnă azi în România şi a vizita noul mall. Nimic neobişnuit, mai ales că ieri am avut parte aicide «Bucate divine». Însă dacă te uitai alături, la fast food, nu puteai să nu vezi îmbulzeala la pulpele de pui KFC Low fat, dar pline de colesterol şi sos gelatinos negru, dar şi stânjeneala ofertei de cârnăciori olteneşti, căzuţi în dizgraţie. Probabil este consecinţa noii confruntări fast food – slow food.

Ceea ce încercăm azi nu este o mişcare antiglobalizare, ci o familiarizare cu această nouă alternativă la produsele Mac Donald. Acest curent, Slow-food, apărut în 1986, doreşte să păstreze şi să promoveze produsele alimentare tradiţionale şi să educe consumatorul asupra riscului alimentaţiei fast food. Salutăm în acest sens noua iniţiativă guvernamentală de a înlătura aceste produse din şcoli, dar sperăm ca ea să continue şi cu promovarea celor tradiţionale.“ Seminarul a fost completat şi de un târg unic în România, cu produse tradiţionale din România, Ungaria, Italia, Belgia, Bulgaria, Republica Moldova şi Franţa.

I. BANU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2008

֩ Comentarii