Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Modelul cooperatist japonez

În anul 1948, din cauza penuriei alimentare, Japonia, a doua putere economică a lumii, a adoptat o lege prin care, la nivelul fiecărei primării erau angajaţi consultanţi agricoli. Ulterior, în sprijinul consultanţei statul a înfiinţat institute de cercetare agricolă, iar în prezent la nivelul cooperativelor agricole JICA (Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională) sunt angajaţi consultanţi generalişti. Cea mai importantă caracteristică a serviciilor de consultanţă din Japonia este că acestea sunt văzute ca un „proiect derulat împreună cu fermierii“.

Din 2001 japonezii au venit în România pentru a ne împărtăşi din experienţa lor. Prin Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA) s-au derulat până în prezent o serie de programe de instruire privind îmbunătăţirea managementului fermei prin dezvoltarea Cooperativelor Agricole. La gestionarea unui astfel de program a luat parte de curând şi domnul Viorel Morărescu, director general ANCA.

O distanţă mult prea mare

Rep.: Aţi participat de curând, alături de preşedinţii cooperativelor agricole pilot din România, la o acţiune de instruire privind activităţile de management şi marketing în cadrul cooperativelor agricole din Japonia. La ce nivel se află cooperativele pe care le-aţi vizitat?

V.M.: Comparativ cu activităţile cooperativelor agricole din România, aflate într-o fază incipientă de funcţionare, unde se pune accentul pe producţie, achiziţionarea în comun a input-urilor şi vânzarea produselor, în Japonia cooperativele se găsesc într-o altă fază de dezvoltare, în care diversificarea serviciilor oferite membrilor ocupă un loc principal.

Astfel sunt oferite cu precădere servicii de creditare pe termen lung (până la 35 de ani), de asigurare, de marketing, de turism şi chiar diverse servicii pentru pensionari. Aşadar, distanţa dintre cele două sisteme este încă foarte mare, dar nu trebuie trecut cu vederea faptul că japonezii au peste 100 de ani de experienţă în domeniu.

Rep.: Care sunt elementele care credeţi că se pot adapta la condiţiile sistemului cooperatist din România?

V.M.: Promovarea consumului produselor realizate pe plan local ar putea fi una dintre măsurile care s-ar plia şi la noi, prin iniţierea unei campanii de extensie de tipul „Un sat, un produs“. De asemenea, autorităţile locale s-ar putea implica în sprijinirea înfiinţării unor magazine proprii de desfacere a produselor realizate în cadrul cooperativelor, iar noi, în colaborare cu JICA, am putea organiza unele cursuri de instruire pe tema îmbunătăţirii management-ului şi marketing-ului în cadrul cooperativelor agricole din România.

Un prim bilanţ încurajator

Rep.: Care este la ora actuală bilanţul colaborării dintre cele două agenţii, cea română şi cea japoneză?

V.M.: Colaborarea a început în 2001, când JICA a detaşat un expert cu ajutorul căruia am elaborat Legea nr. 566/2004. Atunci, pe modelul japonez, s-a început în România diseminarea conceptului de cooperativă. Din 2006 până la sfârşitul acestui an, derulăm împreună un proiect cu privire la organizarea fermierilor în cooperative agricole.

Până în prezent a rezultat un număr de 153 de cooperative agricole care acoperă aproape toate domeniile de activitate: cereale şi plante tehnice, fructe şi legume, procesarea strugurilor, apicultură, creşterea animalelor, producţia de melci, piscicultura şi  turismul rural. În 2007 au fost selectate 7 cooperative agricole pilot care au fost monitorizate tot timpul de expertul JICA. În ianuarie 2008 s-au făcut primii paşi în vederea înfiinţării Uniunilor de Ramură. Până în prezent sunt înfiinţate două, una în domeniul apicol şi alta în domeniul viticol. În final se doreşte înfiinţarea Uniunii Centrale care să reprezinte cooperativele agricole din România pe plan naţional şi în cadrul structurilor europene.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2008

Vizualizari: 910



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI