Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

O realizare demnă de „Cartea Recordurilor“

• În România, în vestita Podgorie a Jidveiului se înfiinţează, în zilele noastre, cea mai mare şi modernă plantaţie viticolă din lume

• Investiţia este opera unor specialişti şi muncitori de excepţie care utilizează tehnici şi tehnologii de ultimă generaţie.

• Dimensiunea finală a plantaţiei va atinge peste 1.500 ha, iar ritmul anual de investiţie, 550 de ha, depăşeşte tot ce se construieşte astăzi mai performant şi rapid pe plan mondial.

• Plantaţia se înfiinţează în afara arealului actualei podgorii, pe terenuri defrişate, cum s-ar spune. Din punct de vedere pedoclimatic, acestea depăşesc valoarea arealului viticol creat de către saşii care au reuşit să impună în Europa faima vinurilor de Jidvei.

Materialul genetic

• Materialul săditor utilizat are la bază material genetic de origine franţuzească. El nu reprezintă soiuri noi pentru viticultura românească, inclusiv pentru Podgoria Jidvei. La început, materialul era importat din Franţa; mai nou, specialiştii de la Jidvei au reuşit să creeze aici singura pepinieră din România care produce viţe certificate de către instituţiile europene abilitate. În şcoala de viţe de la Jidvei se realizează anual între 2 şi 3 milioane de butaşi, utilizaţi deocamdată pentru finalizarea investiţiei de aici.

• Prin finalizarea noilor plantaţii, suprafaţa Podgoriei Jidvei se va dubla, ajungând la 3.000 de hectare.

• Realizarea cea mai importantă nu este atât dublarea perimetrului viticol, cât valoarea tehnologică şi economică a Podgoriei. Noile plantaţii au la bază un material genetic de o vigoare impresionantă. Este ca în povestea cu Făt-Frumos: butaşul de aici creşte în 2 ani cât o plantaţie normală în 4-5 ani.

Tehnica şi tehnologiile

• Impresionantă este mai ales tehnica de plantare. Cu eforturi financiare deosebite, a fost achiziţionată o maşină minune, prima în lume ca performanţă, care înlocuieşte munca a 2.000 de muncitori. Dispunând de un sistem de dirijare tip GPS, ea a plantat aici 800  ha, atingând un record zilnic de 12 ha. Dirijarea maşinii se face prin satelit, mecanicul şi cele două lucrătoare nu fac altceva decât să urmeze direcţia de mers şi să asigure alimentarea cu material săditor. În săptămâna premergătoare documentaţiei în zonă echipele de pe combină, care lucrează în trei schimburi, au înregistrat o realizare de 70 ha. O medie, deci, de 10 ha în 24 de ore.

Valoarea umană

• Numărul total al angajaţilor SC Jidvei SA este de 1.500 muncitori, cu acte de muncă în regulă, care lucrează sub comanda a 60 de specialişti, în majoritate tineri sub 40 de ani. Ei s-au format în universităţile agricole din ţară, dar mai ales la şcoala viticolă de la Jidvei, sub îndrumarea unor specialişti cu o experienţă practică şi calificare profesională de excepţie.

Dimensiunea investiţiilor

• Costurile legate de plantarea unui hectar de vie sunt cuprinse între 18.000 şi 25.000 de euro. Apelând la tabla înmulţirii, rezultă o valoare totală a investiţiei de peste 33 milioane de euro. Asta numai pentru plantarea propriu-zisă a celor 1.500 de hectare.

• La Jidvei s-au făcut însă în ultimii opt ani investiţii enorme pentru realizarea unuia dintre cele mai performante combinate de vinificaţie din lume. Începând de la zdrobirea şi presarea boabelor de struguri până la fermentarea mustului şi cupajarea vinurilor, totul se face automatizat. La comanda computerului care asigură procesul tehnologic de vinificaţie şi de cupajare se află inginera tehnolog Cristina Burnete Tana, care prin tinereţea şi priceperea ei simbolizează în fapt opţiunea patronilor pentru elementul uman de excepţie care va asigura progresul vestitei podgorii de la Jidvei.

• Vorbind despre aportul noii generaţii la clădirea acestui complex viticol cu valoare de referinţă în agricultura mondială, este de subliniat că mai bine de 80% dintre cei care se află la pupitrul de comandă sunt specialişti tineri, sub 45 de ani. O bună parte dintre ei sunt produsul şcolii de agricultură de după 1990. Această ultimă precizare este necesară pentru a înlătura unele prejudecăţi asupra actului de cultură din mediul universitar agricol.

Susţinerea financiară

Cuprinzând cu privirea imensitatea noilor plantaţii şi judecând dimensiunea costurilor acestora, dar şi a celor legate de automatizarea procesului de vinificaţie, o primă întrebare ar fi: de unde atâţia bani şi cine i-a pus la bătaie?

Autorii materiali ai acestei investiţii sunt cei care formează familia Necşulescu, tatăl şi fiul. Până să ajungă la Jidvei, cei doi nu au avut nicio treabă cu viticultura. Acasă, la Constanţa, se ocupau de colectarea şi exportul cu piei de animale şi de multe alte minuni. Ei au ajuns la Jidvei prin 1998 în căutare de asemenea materii prime. Respectiv în momentul cel mai critic al existenţei financiare a fostului IAS Jidvei. Propunerea realizării unui parteneriat a venit din partea managerilor de aici, intraţi într-un blocaj financiar fără ieşire. Ce a urmat este de acum o istorie fericită, nu numai pentru angajaţii fostului IAS, ci şi pentru agricultorii din zonă.

• Strategia familiei Necşulescu era de esenţă constructivă. În locul demolării, ei au ales varianta logică constructivă. Tot ce avea şansa de a se racorda la ideea de progres a fost păstrat şi modernizat fundamental.

Cele 1.500 de ha cu vie au fost păstrate intacte şi puse în stare normală de producţie. Modernizarea lor se va produce începând din primăvară, când vor intra în programul de reconversie primele 50 de hectare. În mod simbolic sau nu, „experimentul“ se va realiza în ferma în care şi-a făcut veacul, timp de 20 de ani, actualul director cu producţia al SC Jidvei SA, inginerul Vasile Orian. El a predat ştafeta fiului său, Alin, care urmează să desăvârşească visul tatălui său de a clădi pe locul respectiv o plantaţie la care urmaşii saşilor să se încline cu plecăciune.

Noile plantaţii

Aşa după cum spuneam, ele cuprind 1.500 ha, din care 1.100 au şi fost realizate. Noul areal viticol se caracterizează prin unele elemente geografice, tehnologice şi economice, care îi asigură din start o superioritate evidentă actualei podgorii.

Este vorba, în primul rând, de amplasarea noilor plantaţii. Situarea lor este la o altitudine de 400-450 de metri, respectiv pe dealuri înalte şi fertile, ferite de îngheţuri, de atacul bolilor şi al dăunătorilor. În majoritatea cazurilor este vorba de terenuri agricole, dar mai puţin pretabile culturilor de cereale sau plante tehnice. Ele au constituit proprietatea ţăranilor din zonă şi au fost cumpărate de familia Necşulescu „la grămadă“, cum s-ar spune, fără a se face o diferenţiere la selecţie între parcelele bune pentru viticultură sau cele din vale, care îşi vor păstra sistemul tradiţional de cultivare.

Privită din punctul său cel mai înalt, noua plantaţie se înfăţişează privirii într-o splendoare şi dimensiune unică în lume. De jur-împrejur sunt orânduite plantaţiile finalizate cu 2-3 ani în urmă. Cele noi, adică din toamna trecută şi primăvara acestui ani, sunt „marcate“ de o imensitate de picheţi care străjuiesc primele mlădiţe ale viitoarelor plantaţii.

Plantaţiile de 2-3 ani se disting printr-o vigoare incredibilă şi sunt supuse unui sistem de cultivare care îmbină tehnologiile la nivel mondial cu noile tendinţe în ceea ce priveşte siguranţa alimentelor. Nu, nu este vorba de o viticultură de tip ecologic, ci de una bazată pe principii economice sănătoase.

Obiectivul final este acela de a asigura mecanizarea tuturor lucrărilor, cu excepţia celor pentru tăiere şi conducere a corzilor de viţă-de-vie. Benzile înierbate între rânduri prezintă în acest sens nu numai o noutate naţională, ci şi o soluţie economică incitantă.  Fapt este că, începând din 2009, vor intra pe rod primele 116 ha din noile plantaţii, de la care se aşteaptă producţii care în următorii ani vor depăşi tot ce este mai bun astăzi în Podgoria Jidvei.

Iosif POP
Fotoreportaj Mihaela GHIŞA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2008

Vizualizari: 1482



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI