Hrana sănătoasă, un deziderat îndepărtat

Calitatea hranei a devenit o problemă deosebită, greu de rezolvat într-o perioadă scurtă de timp. Însă dă de gândit ministerelor responsabile, din toată Uniunea Europeană, pentru că alimentele necorespunzătoare produc efecte negative pe termen foarte lung.

„În toată lumea, bolile cardiovasculare, diabetul, diferitele tipuri de cancer şi obezitatea afectează major calitatea vieţii pentru perioade lungi de timp, chiar decenii, şi reprezintă principalul factor consumator de resurse ale sistemului de sănătate. Bolile cronice nu au cauze clare, dar este dovedit ştiinţific că alimentaţia dezechilibrată este un factor de risc major în producerea acestora.

În acest context, a apărut în România Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar. În baza acesteia, Ministerul Sănătăţii Publice a încercat să întocmească un proiect de ordin privind lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, conform recomandărilor specialiştilor în nutriţie, dar „a dat-o în bară“.

Supusă aprobării Comitetului Naţional pentru Alimentaţie şi Nutriţie, s-a ajuns la concluzia că practic este imposibil de elaborat o listă exhaustivă de produse care sunt nerecomandate copiilor, cu atât mai mult cu cât este deja dovedit ştiinţific că alimentele „nerecomandate“ sunt dăunătoare, în primul rând, prin frecvenţa şi cantitatea ingerată şi prin necorelarea cu activităţile fizice. Cât o fi ea „lista“ de fundamentată, este greu de spus!

Dincolo de frazele „sănătoase“ care sunt lansate în România, Uniunea Europeană a depăşit demult stadiul „zahăr, grăsimi şi sare, descoperind că, la ora actuală, există şase aditivi alimentari, coloranţi artificiali periculoşi. Aceştia sunt E102 (tartrazină), E104 (galben de quinoleină), E110 (galben auriu), E122 (carmoizină), E124 (roşu de coşenilă) şi E129 (roşu alură). Pentru că produc hiperactivitate la copii, Comisia Europeană vrea să-i elimine din alimentaţie, începând de anul viitor. Deocamdată, Agenţia pentru Standarde Alimentare (FSA) a lansat un apel către toţi producătorii europeni pentru a-i determina să renunţe „de bună voie“ la folosirea coloranţilor menţionaţi. Într-o etapă următoare vor fi interzişi, prin lege.

Deci, nu zahăr, nu grăsimi, nu sare, nu aditivi alimentari. Aşa o fi! Dar, până se lămuresc experţii, noi cu ce ne mai hrănim? Poate că o să ne întoarcem la perioada când populaţia României mânca numai ce găsea prin alimentarele pline doar cu borcane de conserve de legume. Dar ce te faci când constaţi că şi acestea conţin coloranţi?

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu