Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Oameni de nota... 10

Luiza MIKE, marea doamnă a cartofului românesc

Soarta a făcut ca destinul liceenei de acum 30 de ani, căreia profesorii îi întrevedeau un viitor strălucit în ştiinţe filosofice sau lingvistice, să se schimbe brusc din momentul în care a realizat că vocaţia sa este de fapt agricultura.

Opţiunea pentru Facultatea de Horticultură din Craiova a produs stupoare în rândul colegilor şi dascălilor săi, nu însă şi în casa bunicilor, ardeleni din împrejurimile Turdei, care în mod premeditat sau nu i-a inoculat microbul agricol. Acolo, în satul Urca, de lângă Viişoara, Luiza avea să descopere universul miraculos a ceea ce se numeşte astăzi genomul bobului de grâu sau mirificelor seminţe din care dădeau roade faimoasele grădini de legume din împrejurimile Turdei.

La facultate a fost o studentă eminentă şi cum pe acele vremuri valorile adevărate se cerneau pe baza notelor şi aptitudinilor reale, comisia de repartizare i-a oferit şansa unică de a se afirma într-o instituţie care avea să se formeze odată cu ea – Staţiunea de Cercetare a Cartofului din Tg. Secuiesc. Până să ajungă în faţa microscopului şi-a bătătorit tălpile în fermele de producţie. Era tânără şi plină de energie. Pe deasupra, purta în creier multă ştiinţă de carte. Mai presus de acestea era caracterul său aparte, care a făcut din Luiza o persoană iubită nu numai de cei ce trudeau alături de ea pe întinsul plantaţiilor de cartof, ci şi de superiorii săi direcţi. Şi nu numai.

La 35 de ani, olteanca din Craiova, cu nume de secui veritabil, devine o vedetă ştiinţifică incontestabilă. Ea este astăzi ceea ce se numeşte „doamna cartofului românesc“. Nu numai pentru că este cea mai mare creatoare de soiuri româneşti, ci şi pentru abnegaţia şi curajul de a dovedi că România a fost şi va redeveni o forţă pe piaţa cartofului din Europa.

Cum şi prin ce mijloace?

Făcând cercetare în stil românesc. Adică în condiţii ştiinţifice şi sociale umilitoare. La Târgu-Secuiesc activează astăzi cel mai puternic nucleu de cercetători în materie de cartofi. Realizând pericolul marginalizării de care au avut parte în ultimii 18 ani, cercetătorii de aici şi-au schimbat adesea halatele albe în salopete, lucrând cot la cot cu muncitorii pentru a salva ceea ce a mai rămas în banca de gene a cartofului românesc.

Pentru a reuşi acest lucru, ei şi-au mutat laboratoarele undeva în munţi, într-o zonă ferită de viroze şi alte boli, unde creează. Zestrea lor ştiinţifică numără în prezent 11 soiuri, din care patru brevetate, iar alte patru aşteaptă certificarea deplină. Sunt soiuri pur româneşti, de la care s-au recoltat în această toamnă aproximativ 1.000 tone de sămânţă superelită care urmează a fi multiplicate în centrele de producere a seminţei atestate.

Aceasta este baza de la care pornesc cercetătorii din Tg. Secuiesc, conduşi de doamna Luiza Mike, în marea acţiune de refacere a culturii de cartofi în România. Ei au acum doar satisfacţia unei opere împlinite pe jumătate. Cealaltă „jumătate a cartofului“ comportă unele finisări genetice şi biologice greu de făcut fără un ajutor guvernamental substanţial. Conştientă de acest lucru, doamna Mike a decis să-şi schimbe strategia de acţiune. Dacă va fi să intre în noul Parlament al României, atunci îi vom auzi cu toţii glasul. Va fi un alt glas decât al politicianului demagog şi cinic.
O aşteptăm.

I. BANU, I. POP
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 22, 16-30 NOIEMBRIE 2008

Vizualizari: 630



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI